Relaţia dintre gânduri şi emoţii este un drum cu două căi: chiar dacă emoţiile sunt un rezultat al interpretărilor cognitive, ele pot avea la rândul lor, un impact asupra gândurilor, generând un cerc vicios. Vestea bună pentru sportivii care trăiesc emoţii disfuncţionale este că ei pot prelua controlul, modificând focalizarea atenţională. Când vă simţiţi copleşiţi de aceste modificări nedorite căutaţi să adoptaţi următoarea rutină psihologică :
1. Repetaţi în gând, de mai multe ori: “ Corpul meu se pregăteşte să răspundă cât mai bine solicitărilor”.
2. Încercaţi să vă reamintiţi o imagine cu voi când aţi jucat bine sau aţi câştigat o competiţie şi conectaţi acest lucru cu trăirile pe care le aveţi în momentul de faţă.
Ar trebui să exersaţi această rutină în mod regulat încât să devină o obişnuinţă care să vă ajute să fiţi energizat şi liniştit înainte de competiţie. Dacă imaginile negative apar în mintea voastră în acest timp, încercaţi să vizualizaţi un sportiv de succes şi modul în care el aleargă, execută procedee, se bucură – cu alte cuvinte lucruri pozitive despre el. Apoi vizualizaţi-vă făcând voi acelaşi lucruri. Chiar şi cei mai rutinaţi sportivi devin nervoşi şi iritabili înainte de competiţie, de fapt, un nivel de tensiune (atât timp cât este controlată) este adesea necesară pentru a genera performanţă. Tehnica prezentată aici nu va înlătura toată tensiunea, dar te va ajuta
să-ţi canalizezi emoţiile în maniera pozitivă. Diferenţa dintre învingători şi învinşi este dată de abilităţile de adaptare, cu alte cuvinte, unii sportivi reuşesc să se ajusteze mai bine decât alţii.
Este bine să combatem credinţa care susţine că emoţiile şi dispoziţiile afective sunt simple reacţii la evenimentele externe: de fapt, sportivul are o capacitate considerabilă de control în acest domeniu. Studiile au identificat un număr de strategii pe care sportivii le folosesc pentru a-şi regla dispoziţiile afective. Cele mai comune strategii sunt ascultarea muzicii şi angajarea într-o activitate mintală activă. Numeroase cercetări au demonstrat impactul pe care muzica îl are asupra emoţiilor, ea stimulând sau calmând sportivii, după necesităţi. Este nevoie de o alegere atentă a genului de muzică. Mai multe despre acest lucru vei găsi în cartea “Psihologia Sportului pentru Antrenori” (Crăciun, 2012). Este cert, că a asculta muzică sau a te angaja într-o activitate mintală activă, cum ar fi rezolvarea de cuvinte încrucişate, poate ajuta la stoparea gândurilor negative care pot apărea cu câteva ore înainte de a începe competiţia.
Am lucrat cu mulţi sportivi care prezentau fluctuaţii emoţionale înainte de competiţie şi este clar pentru mine că pregătirea mintală este esenţială în aceste situaţii. Cea mai bună strategie este ca fiecare sportiv să-şi dezvolte un răspuns automatizat care să fie activat în situaţiile schimbătoare ale competiţiilor sportive. Un astfel de răspuns, prin care sportivul să facă faţă situaţiilor, îl pune pe acesta în control prin crearea unei zone de confort psihologic privind orice s-ar întâmpla în mediul extern. Unul dintre factorii declanşatori cei mai importanţi ai neliniştii este incertitudinea, care este un ingredient al oricărei competiţii. Cheia ar fi ca sportivul să controleze lucrurile pe care poate să le controleze şi să nu irosească resurse pe lucruri pe care nu le poate controla. Mulţi sportivi şi-au dat seama că este disfuncţional să-şi concentreze atenţia asupra adversarilor care realizează diferite aspecte tehnice în timpul încălzirii. Singurul lucru pe care îl poţi controla este propria pregătire, deci acordă-i cea mai mare atenţie!
Prin dezvoltarea unor rutine şi modalităţi de ajustare în lupta cu stimulii distractori, incertitudinea poate fi redusă şi vei deveni, în mod cert, mult mai puţin afectat de factorii externi. Pentru că sportivii au solicitări foarte variate, este imposibil să standardizezi întreaga pregătire precompetiţională. Vei putea adopta câteva idei prezentate mai jos pentru a a-ţi crea propria strategie precompetiţională pentru a realiza starea emoţională optimă. Aceste idei sunt destinate să fie puse în practică în momentele premergătoare competiţiei, deşi principiile pot fi adaptate şi în alte situaţii de viaţă.
Marius Crăciun,
psiholog