ISTORIC VOLEI MASCULIN
Dacă pentru perioada de dinaintea refugiului la Sibiu, nu deţinem date sigure în legătură cu practicarea voleiului de către studenţii clujeni, în schimb, pentru anii 1941-1944, avem suficiente elemente şi mărturii ca să stabilim, pentru această perioadă, apariţia voleiului în mediul universitar şi intrarea lui în familia ramurilor sportive ale lui „U”. Cităm dintr-o prezentare aparţinând doctorului O. Cheţianu, director sportiv al Oficiului Universitar pentru Educaţia Fizică şi Sport, privind activitatea sportivă la Sibiu: „Voleiul a fost un sport îndrăgit de studentele şi studenţii Universităţii. Secţia de volei i-a avut în frunte pe S. Ştefănescu şi S. Grigorescu, studenţi la medicină. Se organizau în fiecare an campionate pe facultăţi (medicină, drept, litere). Fruntăşia, la băieţi, o deţinea echipa Facultăţii de Medicină, în alcătuirea: S. Ştefănescu, Fl. Birtolon, S. Grigorescu, I. Nistor, T. Colbazi, N. Dragoş. Echipa fetelor era condusă condusă de Otilia Peter, studentă la medicină. Echipele de volei au participat la campionatele universitare desfăşurate la Bucureşti în cadrul „Săptămânilor Universitare”, în anii 1942-1943, ocupând de fiecare dată locul al II-lea, atât la feminin cât şi la masculin.” Să stabilim, prin urmare, apariţia voleiului printre ramurile sportive ale lui „U”, în această perioadă.
În 1943, la Sibiu (refugiu), are loc jocul „Infanteria” Făgăraş şi echipa studenţească – căpitan al echipe studenţeşti, dr. Sergiu Ştefănescu.
Dintr-un referat nesemnat, scris în anul 1974, rezultă că: „Despre perioada 1919 – 1944 a voleiului clujean nu putem spune prea multe lucruri, pentru că – din documentarea avută – rezultă că el s-a practicat sporadic, datorită eforturilor deosebite ale unor susţinători entuziaşti.
Nucleul începuturilor voleiului clujean trebuie căutat în echipa înfiinţată pe vremea refugiului „Universităţii” la Sibiu datorită dictatului de la Viena. Primele date ce atestă acest lucru, le-am găsit într-un ziar din Bucureşti, care sublinia faptul că la campionatele naţionale masculine studenţeşti din anul 1942 a participat şi formaţia „Universităţii” din Cluj – Sibiu sub conducerea prof. O. Cheţianu. A fost doar începutul.
În 1945 la Cluj se desfăşoară competiţii de masă. Dr. Octav Malide, dr. Mircea Bena, sub coordonarea dr. Onoriu Cheţianu, în 1946, înfiinţează Comisia de Volei care organizează competiţii locale cu participarea a 8 echipe. Formaţia „U” avea ca jucători şi pe V. Bărbieru – solist la Opera din Cluj şi Alex Căprariu – scriitor.
Începuturile timide, dar promiţătoare. Despre voleiul universitar clujean, despre evoluţia lui, după revenirea Universităţii la Cluj, avem la îndemână însemnările/mărturii ale doctorului Octavian Malide, participant direct la toate evenimentele, de la început, ale voleiului, până în anul 1954, în multiplă calitate: de jucător, antrenor, animator, conducător. O primă etapă o situăm între anii 1946-1948; nu exista activitate organizată, voleiul se juca mai mult ocazional sau era practicat ca sport complementar. Existau totuşi întreceri universitare, cu participarea unor echipe cu jucători lipsiţi însă de pregătire; mobilizarea şi selecţia o făceau cei câţiva jucători ce aveau oarecare tangenţe cu voleiul. În anul 1948, la Cupa Unităţii Tineretului (C.U.T.), competiţie menită să angreneze tineretul la practicarea sportului, participă şi o selecţionată a Clujului, din care au făcut parte şi studenţii Emil Onete, Sergiu Macavei şi Octav Malide. Între timp, la iniţiativa lui Octav Malide şi Mircea Bena, student la medicină, un mare pasionat al voleiului şi baschetului, se constituie Comisia locală de volei. Se organizează primul capionat orăşenesc de volei la care vor participa şi cinci echipe studenţeşti: Medicina, cu două echipe, Institutul de Mecanică (Politehnica), Agronomia şi Universitatea. Următoarea etapă a dezvoltării voleiului universitar este cuprinsă între anii 1948/49 şi 1952/53, când activitatea capătă un caracter mai organizat, se înmulţeşte numărul jucătorilor, creşte numărul echipelor, de a căror pregătire se vor îngrijii primii antrenori şi instructori voluntari. În şcoli, la îndemnul profesorilor, activitatea ia, de asemenea, amploare. În anul 1949, se va organiza o altă mare competiţie „populară”. Cupa Tineretului Muncitor (C.T.M.). Echipa Universităţii Cluj se califică pentru faza finală, dar, în urma unei contestaţii, este descalificată. După această competiţie, campionatul orăşenesc capătă mai multă forţă, profesorii de educaţie fizică din şcoli vor da o atenţie mai mare practicării voleiului; de aici vor porni viitorii componenţi ai echipelor studenţeşti. Apar, acum, în prim plan, ca organizatori, antrenorii, cei de numele cărora se leagă cu adevărat dezvoltarea voleiului clujean: Valica Moraru, prof. Ion Scurtu, ing. Angelo Ionescu, prof. Jean Bădescu, precum şi conducătorii şi antrenorii echipelor studenţeşti, Octav Malide, Ioan Tolan, Victor Fulger, ing. Ştefan Tămaş. În toţi aceşti ani, 1949-1953, echipa Univesităţii, purtând pe parcurs diferite nume: Medicina, C.S.U.C., Ştiinţa, Progresul, se clasează pe primul loc în campionatul orăşenesc şi va participa, în continuare, la fazele superioare ale campionatului.
Primul campionat naţional masculin de volei s-a disputat în anul 1949, la care se aliniază şi formaţia studenţească, cu: dr. Victor Fulger, dr. Malide, dr. Tolan, dr. Sergiu Macavei, dr. Ioanovici, dr. Popa şi Tănăsescu. Au participat 20 de echipe: 14 echipe din provincie şi 6 din Bucureşti. La jocurile preliminare a luat parte şi formaţia clubului universitar Cluj, care a fost învinsă, cu scorul de 3-1, de către formaţia studenţilor de la Iaşi. În „Almanahul voleiului românesc”, lucrare semnată de N. Mateescu şi M. Popescu, printre cei evidenţiati, se numără şi medicul de mai târziu, Victor Fulger. Luând parte la turneul de consolare a studenţilor, clujenii se clasează pe primul loc.
În anul următor, 1950, alături de campionatul naţional masculin se organizează şi un campionat pentru formaţiile feminine. În etapa eliminatorie a echipelor provinciale, C.S.U. Cluj învinge cu 3-2 formaţia Progresul Dej. Dar formaţia este eliminată în sferturi de finală. În campionatul masculin, printre cele 12 echipe provinciale calificate pentru tuneul final, se numără şi echipa „Ştiinţa” Cluj, care este, însă, eliminată în sferturi de finală.
În 1951, la al treilea campionat naţional, nu se califică nici o echipă clujeană. În schimb, în anul 1952, la turneul final, participă atât echipa masculină cât şi cea feminina a Clubului „Ştiinţa” Cluj. Ele ocupă, în clasamentul general, locurile VII şi respectiv V. Performanţa formaţiei feminine trebuie subliniată pentru că, în acest an, ea ocupă primul loc în clasamentul final dintre echipele provinciale, după cele patru formaţii bucureştene. La finalele campionatelor universitare disputate la Galaţi, echipele Institutului Medico-Farmaceutic ocupă, atât la băieţi cât şi la fete, locul secund, după echipele Institutului de Educaţie Fizică Bucureşti. Nume ca Dorina Corbeanu-Ivănescu, Sonia Colceriu, Mariana Deac, Puica Suciu, Nela Crişan, Ana Mocanu, Maria Ionescu, Rodica Zoicaş, Lia Vania au contribuit la consolidarea voleiului românesc. Foarte multe dintre ele au îmbrăcat tricoul echipei naţionale.
Documentele ce le avem la îndemână, din ce în ce mai numeroase, (ceea ce confirmă popularitatea din ce în ce mai crescândă a acestui sport), ne aduc asadar la anul 1953, când a fost organizat cel de-al cincilea campionat naţional. El s-a desfăşurat după sistemul calificărilor şi apoi un turneu final. Câştigând zona de la Oradea, formaţia masculină „Ştiinţa” şi cea feminină „Progresul”, s-au calificat pentru turneul final. Atât fetele cât şi băieţii îşi menţin în clasamentul general locurile ocupate în campionatul anterior, deci echipa feminină terminând pe locul V iar băieţii pe locul VII. Confirmând progresul voleiului, o a doua echipă feminină clujeană, „Spartac”, ocupă în acest an locul VIII din cele 11 participante la turneul final.
Anul 1954 marchează începerea unei etape noi pentru voleiului românesc. Pentru prima dată, se adoptă sistemul campionatului naţional divizionar. Participă 12 echipe masculine şi 8 formaţii feminine. În clasamentele finale ale celui de-al şaselea campionat naţional, echipa masculină „Ştiinţa” Cluj ocupă locul VI. Se evidenţiază, în mod deosebit, câteva talente pregătite la liceul „G. Bariţiu”, cum sunt: Gabriel Cherebeţiu, Agârbiceanu şi Gheorghe Corbeanu. De menţionat că echipa a fost antrenată de dr. Victor Fulger. Fetele de la „Progresul”, pregătite de instructorul Taşcu Anghel, ocupă în final tot locul VI, evidenţiindu-se jucătoarele Suciu şi Lupeanu. În jocurile internaţionale din acest an, printre care amintesc campionatele universitare de vară – Budapesta – în echipa naţională apare pentru prima dată un clujean, studentul Facultăţii de Medicină – G. Cherebeţiu.
Tot astfel, va trebui să pomenim aici, dacă nu pe toţi, cel puţin o parte din mulţii jucători prezenţi în primele formaţii ale Ştiinţei: Silviu Stoica, Emil Onete, Sergiu Macavei, N. Iovanovici, Cristian Vintilă, Victor Fulger, Ioan Tolan, Octavian Malide, Cr. Georgescu, Tănăsescu, Grecu, Lazăr, Popa, N. Toderiţă, Alex Căpraru, V.Bărbieru, Ioan Vlad, Vasile Szilaghi, Mircea Adamovici, Sorin Adamovici, M. Negoescu, Ovidiu Fleşeriu, Ioan Giurculescu, V. Agârbiceanu, Ene Negoiţă, Eric Adesman, Iustin Hidişan, Traian Căldare, Ioan Buzea, Mihai Deleanu, Gh. Ionescu, Alex Săceanu, Darvaş, C. Samochiş, Guli Rusu, T. Negruţiu.
Asadar, locul al VI-lea în 1954, în primul campionat sistem divizionar. Acest an 1954 mai are şi altă semnificaţie: apariţia pentru întâia oară a unui jucător clujean în echipa naţională. Este vorba de Gabriel Cherebeţiu, a cărui prezenţă în echipa naţională va fi întâlnită mulţi ani de acum înainte.
Campionatul 1955. Ambele echipe apar sub titulatura de Progresul. La masculin, locul al VI-lea, cu Cherebeţiu, Agârbiceanu, Corbeanu, Adamovici, Hidişan. La feminin, locul al VII-lea, cu Lupeanu, Suciu, Ujvarossi, Crişan, Popa.
Anul 1956 marchează un salt valoric demn de subliniat pentru echipele clujene. În clasamentul final al campionatului naţional masculin, „Progresul” Cluj se clasează pe locul, mai ales datorită evoluţiei bune a tinerilor Cherebeţiu, Agârbiceanu, Ghe. Corbeanu şi Adamovici. În formaţia care participă la al III-lea campionat mondial masculin, disputat la Paris şi în care ţara noastră a ocupat locul al II-lea, au făcut parte şi doi clujeni: G. Cherebeţiu şi Ghe. Corbeanu, iar la campionatul mondial feminin, fetele ocupă de asemenea locul al II-lea şi la această frumoasă comportare o contribuţie de seamă a adus-o clujeanca Ana Susan.
Al X-lea campionat naţional disputat în anul 1958 este cel mai bogat în realizările de până atunci ale voleibaliştilor clujeni. Atât formaţia masculină CSU Cluj cât şi cea feminină „Someşul” se clasează pe locul al III-lea. Este şi anul în care ia fiinţă liceul cu program de educaţie fizică şi sport, cu o secţie de volei pentru băieţi şi fete. Ar mai fi de consemnat faptul că, la al V-lea Campionat European de volei, disputat la Praga, formaţia masculină a României ocupă locul al II-lea, evidenţiindu- se clujenii G. Cherebeţiu şi Ghe. Fieraru. La fete, o comportare mai slabă, doar locul IV.
Urmează un an şi mai bogat pentru voleiul clujean, 1959. Echipa masculină „Ştiinţa” Cluj încheie campionatul pe locul al III-lea, iar cea feminină are o comportare remarcabilă, „Someşul” Cluj clasându-se pe locul al II-lea. De menţionat că cea de- a doua echipă feminină participantă la divizia A, „Ştiinţa” Cluj, s-a clasat pe locul al VIII-lea. Printre jucătorii evidenţiaţi în acest an se numără: Ghe. Fieraru, G. Cherebeţiu şi Adamovici („Ştiinţa”), Susan, Pavlenco, Botezan, Crişan, Simionescu (So- meşul), Zoicaş, Suciu („Ştiinţa” – fete). Confirmând progresul voleiului clujean, la campionatele universitare disputate la Iaşi, echipele clujene ocupă primul loc. La Jocurile Mondiale universitare de la Torino, echipa masculină formată pe scheletul „Universităţii” Cluj se clasează în final pe locul al II-lea.
Şi anul 1961 a adus voleiului clujean realizări de seamă. Echipele Clubului „Ştiinţa”, de băieţi, ocupă locul III, după Dinamo şi Rapid, iar formaţia feminină se clasează în final, pe locul VII. S-au evidenţiat jucătorii: G. Dăbală, Ghe. Fieraru, N. Bărbuţă, Crişan, Bărbulescu E., Ghe. Corbeanu (Ştiinţa) precum şi Costică Benedec, Simionescu (CSM).
Al XIV-lea campionat de volei s-a desfăşurat după o formulă noua şi a început în toamna anului 1961. La băieţi, cele două formaţii (Ştiinţa şi CSM) se clasează pe locurile VII şi XIII, iar cele feminine (Ştiinţa şi CSM) pe locurile III şi IV.
1962, masculin – locul 7; feminin – locul 3.
Fieraru şi Bărbuţă, locul III cu naţionala, la Campionatele Mondiale de la Moscova, 1962
1963- Al VI-lea Campionat European de volei are loc în ţara noastră. Echipele României reuşesc rezultate excepţionale: la masculin locul I, iar la feminin locul III. De menţionat că una din seriile campionatului a avut loc la Cluj cu participarea echi- pelor: Austriei, Iugoslaviei, RDG şi URSS. Tot la Cluj a avut loc turneul pentru locurile IX – XVII. Din echipa campioană au făcut parte şi clujenii Ghe. Fieraru şi N. Bărbuţă.
La Olimpiada de la Tokio, disputată în anul 1964, şi unde voleiul a fost admis pentru prima data ca sport olimpic, atât echipa feminină, cât şi cea masculină au ocupat, în final, locul IV. Din aceste formaţii au făcut parte jucătorii clujeni N. Bărbuţă şi
A. Mocanu-Susan.
Campionatul 1965/66. Echipa masculină va activa în cadrul Clubului Sportiv Politehnica, antrenor T. Corneşean. Locul al XI-lea, şi retrogradează în divizia B. La feminin, Universitatea, locul al VI-lea, divizia A, cu Popa, Mocanu, Marcu, Botezan, Porumb.
Campionatul 1966/67. La masculin, Politehnica, locul al II-lea în divizia B, cu Mateescu, Mâinea, Ionescu, Bonţideanu, Bărbat, Demeter. La feminin, Universitatea, locul al VI-lea, divizia A, cu Botezan, Popa, Mocanu, Marcu, Porumb.
Campionatul 1967/68. La masculin, , la conducerea tehnică revine prof. Constantin Bengeanu. Echipa ocupa locul I în div. B şi promovează în div. A. La feminin, locul al VII-lea în div. A. Noul antrenor este prof. Ioan Cebuc, prof. Ioan Scurtu, demisionează.
Campionatul 1968/69. La masculin, Politehnica, locul al XII-lea, retrogradează. La feminin, „U” locul al XI-lea, retrogradează.
Campionatul 1969/1970. Echipa masculină revine la Universitatea. Antrenor, prof. C. Bengeanu. Locul I div. B, promovează în div. A. Lot: Mâinea, T. Ionescu, C. Mateescu, M. Ronţan, Fl. Moldovan, V. Chioreanu, S. Drăgan, E. Băgăianu, E. Marta. La feminin, loc I div. B, promovează în div. A. Lot: R. Marcu, M. Porumb, D. Meseşan, M. Meseşan, Il. Tabără, Ana Dan, R. Scurei, L. Buruş, L. Oprean, G. Şorici, D. Ciceu, Eva Grosz, F. Moga.
Campionatul 1970/1971. La masculin, loc VII, div A. La feminin, loc XII, retrogradează div. B. În 1970, echipa masculină, sub aceeaşi conducere tehnică, preia întregul efectiv al echipei campioane de la Liceul „N. Bălcescu”, şi anume: Bălaş Viorel, Măcicasan V., I. Ghic, T. Chiş, Fr. Győrgyfalvi, A. Man, N. Moldovan, V. Moldovan.
Campionatul 1971/1972. La masculin, loc VII, div A. Lot: I. Bânda, V. Bălaş, S. Macavei, Bonţideanu, Al. Man, V. Măcicăşan, I. Ghic, L. Răcăşan, F. Vaida, E. Petrişor, C. Mateescu, E. Băgăianu. La feminin, loc I div. B, promovează în div. A. Antrenor, prof. Augustin Poenaru. Lot: D. Meseşan, M. Meseşan, I. Tabără, D. Ciceu, R. Nagy, M. Botezan, R. Marcu, E. Şuta, D. Flămând, M. Petrescu, C. Ionescu.
Campionatul 1972/1973. La masculin, loc IV, div. A. Nume noi în lot: Ştefan Andronic, N. Dobre, E. Lapaşi, M. Popa, N. Iaru, V. Kozmucza, M. Szilagy, M. Sumurducan. La feminin, loc VII, div. A. Nume noi în lot: F. Pătlăgică, M. Erdöss, C. Cristescu, S. Lenard, I. Farhegy, A.M. Schmidt, M. Bako.
Campionatul 1973/1974. La masculin, loc V, div. A. Loc VI în Cupa României. Antrenor, prof. C. Bengeanu. Lot: V. Balaş, F. Vaida, S.Macavei, Tr. Corcheş, V. Chezan, I. Bânda, Marcel Popa, C. Mateescu, V. Niţescu, Fr. Györgyfalvy, V. Kozmuta, M. Szilagy. La feminin, locul XI div. A, retrogradează. Prof. Ion Bânda este noul antrenor al echipei.
Campionatul 1974/1975. La masculin, loc IX, div. A. La feminin, loc I div. B, promovează în div. A.
Campionatul 1975/1976. Ambele echipe retrogradează în divizia B.
Campionatul 1976/1977. La masculin, loc I div. B, promoveză în div. A. La feminin, loc II în div. B.
Campionatul 1977/1978. La masculin, loc VIII în div. A. La feminin, loc I div. B, promovează în div. A. Lot: D. Nicolaescu, El. Dudu, V. Maier, M. Văscan, L. Ruja, C. Săvianu, I. Varhegz, D. Săvoiu, Il. Gáll.
Campionatul 1979/1980. La masculin, „U” nu reuşeşte promovarea în div. A. La feminin, loc I div. B, promovează în div. A.
Loturile echipelor. Masculin: Cherebeţiu, Hidişan, Corbeanu, Adamovici, Agârbiceanu, Fieraru, Mureşan, Bărbuţă, Stelea, Ionescu, Dăbală, Sido, Mâinea, Biji, Marinca, Boldur, Datu, Rednic, I. Bânda, Rogozan, Mateescu, O. Cosma, Bonţideanu, Bărbat, T. Ionescu, Demeter, Romţan, Fl. Moldovan, V. Chiorean, S. Drăgan, E. Băgăianu, E. Marta, V. Bălaş, S. Macavei, Al. Man, V. Măcicăşan, I. Ghic, L. Răcăşan, F. Vaida, E. Petrişor, M. Popa, Györgyfalvy, Şt. Andronic, I. Dobre, E. Lapaşi, N. Iaru, V. Cosmuţa, M. Szilaghy, M. Sumurducan, V. Niţoescu, M. Bânda, Cr. Ignişca, P. Militaru, G. Dinea, V. Chezan, Tr. Corcheş, V. Moldovan, M. Pop, M. Năsăudean, H. Cîmpean, D. Nistor, V. Grozav, A. Pralea, M. Romcsik, C. Marcu, I. Avram, T. Sanislav, I. Socaciu, I. Cartiş, S. Ghiroltenu, Şt. Haţa, C. Florin, C. Oargă, N. Badiu, D. Petruş, A. Vlaicu, M. Abraham, V. Sanislav, M. Iurian, D. Bodocan, V. Agoston, H. Giurgiu, M. Dumitrescu, P. Someşan, D. Ştefan, D. Matei, O. Petric, Cl. Crişan, S. Tămăşan, Ov. Puia, T. Chiş.
Antrenori ai echipelor masculine: dr. Octavian Malide, de la debut până în 1954; dr. Victor Fulger, 1954-1962; prof. C. Bengeanu 1962-1965, 1970-1990; prof. T. Corneşean, 1966-1969; prof. C. Drăguţ; 1990, M. Romcsik 1985, 1989; I. Cosmuţa, 1992.
