ISTORIC RUGBY MASCULIN

Prof univ. dr. Dan Georgia nota, în 1994, că „în anul 1949 o mână de studenţi entuziaşti au încropit prima echipă de rugby a Clujului. Totul a început ca un divertisment, dar pe măsura trecerii timpului a devenit o  adevărată pasiune şi încet, sportul bărbătesc şi-a câştigat noi adepţi şi suţinători între care menţionăm în primul rând pe prof. univ. Nicolae Ghircoiaşu, cel dintâi preşedinte al secţiei.” Să mai notăm că prof. univ. dr. Dan  Georgia este „unul dintre antemergătorii care a pus umărul la înfiinţarea echipei universitare de rugby.” Într-adevăr, „jocul de rugby se practică în oraşul Cluj de la începutul anului 1949”. Ziarul „Sportul Popular” (nr. 1273 din 16.II.1949, nr. 1302 din 18.III.1949 şi nr. 1315 din 31.III.1949) insera în coloanele sale următoarele: „Clubul C.C.A. Bucureşti a dispus înfiinţarea de noi echipe militare de rugby, la Iaşi, Cluj, Timişoara, Arad.  Zilele acestea a părăsit Bucureştiul un delegat al F.R. Rugby care va studia posibilitatea difuzării şi popularizării rugbyului în centrele provinciale.

Districtul Cluj a trimis la F.R. Rugby o adresă prin care îşi anunţă înfiinţarea comisiei de rugby formată din: Schipor Constantin – secretar, Sambery Kurt – organizator, Lorenczy Francisc – tehnic, Avram Lazăr –  administrativ, Rusu Vasile – presă şi propagandă.” Aceasta a fost prima comisie de rugby în oraşul Cluj care a început drumul greu de înfiinţare şi coordonare a primelor echipe de rugby din acest oraş. Districtul Cluj şi-a început activitatea având afiliate două formaţii sportive: „C.S. Armata” şi „C.S. Universitatea” Cluj. Ziarul „Sportul Popular” (nr. 1506 din 16.X, nr. 1517 din 25.X, nr. 1519 din 27.X, nr. 1526 din 3.XI şi nr. 1553 din  XII.1949) menţionează: „Pentru a reuşi proiectata demonstraţie de rugby la Cluj, echipele Constructorul, Electrica şi Metalul Bucureşti vor face un antrenament pentru acomodare în 19.X.1949 prin două selecţionate.”

În 23 octombrie 1949 a avut loc la Cluj jocul de demonstraţie între Electrica şi Metalul Bucureşti, terminat cu scorul de 8-8, fiind arbitrat de I. Sfetescu. La 30 octombrie 1949, districtul local Cluj, în urma propagandei  făcute de echipele bucureştene, a programat un nou joc demonstrativ la Cluj, între C.S. Universitatea şi C.S.Armata Cluj, jucătorii acestor echipe primind primele noţiuni de la jucătorii echipelor bucureştene care s-au aflat în localitate. Pentru data de 6.X.1949, clujenii au cerut o echipă din Bucureşti pentru a susţine cu aceasta un joc la Cluj. S-a şi răspuns că se va trimite echipa C.C.A. contra echipei C.S. Armata Cluj. La rândul lor, echipele clujene fac jocuri de popularizare la Turda, în noiembrie 1949.

Primul derby local se organizează la 30.X.1949, între echipele C.S.Armata şi C.S.Universitatea Cluj, câştigat de prima echipă cu scorul de 12-0, prin care se pun bazele campionatului de rugby al Ardealului. Lotul de  început: Manu, Şaramet, Georgia R., Popescu, Mavrodin, Lucaci, Pauer, Georgia D., Niculescu, Iepure, Radu, Dobrescu, Grosu, Silaghi, Igna, Deva. Studentul în medicină Mihai Negoescu, venit din Bucureşti, unde mai jucase, este primul îndrumător al formaţiei de mai sus. Organizarea partidelor demonstrative între echipele bucureştene a reprezentat un mijloc eficace de răspândire a jocului de rugby în centrele provinciale. Astfel,  au luat fiinţă mai multe echipe de rugby la: Cluj, Târnăveni, Mediaş, Sighişoara, Blaj etc.

În anul 1950 se organizează, pentru prima dată, campionatul Transilvaniei, prin participarea echipelor: C.S. Armata Cluj, „Ştiinţa” Cluj, Metalul Târnăveni, C.S. Armata Mediaş, C.S. Locomotiva Sighişoara, C.S. Armata  Blaj. Știinţa Cluj, în componenţa Tolan, Rancea, Oli Power, Dan Georgia, Radu Georgia, Niculescu, Căliman, Pop, Benţia, Dobrescu, Grosu, Iepure, Igna, Deva, Nicolae Lucaciu, Moţiu, Silaghi, Ghica, Oprea, Tică, Liati, Beju, Stătescu, Stan, Torner, Aldulea, Man, Popescu, Iuga, Șaramet, Călăraşiu, Mavrodin, Radu – mama, Gheorghe Codrea, instructor Andrei Barasch. De referinţă sunt şi datele care urmează: Ştiinţa Cluj – CS  rmata Someşeni 3-3 (0-0); primul eseu al universitarilor clujeni reuşit de dr. Eugen Deva, în întâlnirea Ştiinţa Cluj- Armata Someşeni 8-0 ; Comisia locală de rugby era compusă din: Schipor Constantin – preşedinte, cpt. Dacu Constantin, dr. Avram Lazăr, dr. Mora Niculescu, Nicolae Săivescu, dr. Georgia Dan şi Silaghi Vasile – membri, ajutaţi de instructorul sportiv Andrei Barasch care era şi arbitru, trimis de Bucureşti, în perioada anilor 1950-1951, în vederea organizării bunei desfăşurări a activităţii rugbystice în districtul Cluj. În perioada 30.VI. – 15.VII.1950 lotul naţional de juniori a susţinut o serie de jocuri de propagandă în centrele Cluj, Turda, Tg. Mureş, Lupeni şi Petroşani.

În anul 1950, în urma acestor jocuri de propagandă, se înfiinţează echipa de juniori „Ştiinţa” Cluj, antrenată fiind de Dan Ştefănescu. Echipa activează până în anul 1955 când se desfiinţează. Între anii 1952-54 ocupă locul II pe ţară în campionatul rezervat juniorilor. În anul 1952 îşi dispută finala pe ţară cu Spartak B.R.P.R Bucureşti, fiind învinsă cu 3-0. Iată o parte din foştii juniori ai echipei „Ştiinţa” Cluj: Demian Radu, Cătăniciu Viorel, Burzo Ioan, Ivan Dumitru, Dîrjan Ioan, Igna Mircea, Bochiş Gheorghe, Krakai Nicolae, Pop Emil, Radu Sabin, Pop Remus etc. În anul 1951, campionatul republican se joacă pe două serii. O serie  denumită Bucureşti, în care participă numai echipe bucureştene, şi o serie în care participă numai echipe provinciale.

Echipa „Ştiinţa” Cluj a avut de-a lungul anilor în conducerea secţiei pe: dr. Tolan, prof. univ. Ghircoiaşu Nicolae, lector Lemneanu Alexandru, conf. Văcaru Liviu ş.a. Antrenorii echipei au fost, în ordine: Alecu Ştefănescu, Dan Ştefănescu, ing. Onciu Aurel, jurist Lucaciu Nicolae, prof. Viorel Cîrligelu, jurist Dumitru  Manoileanu, prof. Paloşanu Alexandru.

Iată una dintre formaţiile Ştiinţei Cluj din perioada anilor 1950-1951: Silaghi Vasile, Ghica Matei, Radu Ioan, Oprea Alexandru, Carol, Aurel Grosu, Liaţi Ioan, Georgia Dan, Georgia Radu, Stătescu Radu, Beju Dan, Iuga  Ion, Igna Cornel, Lucaciu Nicolae, Stan Constantin, Torner Hans, Benţea Gheorghe, Popa Eugen. „Ştiinţa” Cluj a reprezentat echipa de mare performanţă a oraşului Cluj. Echipa „Locomotiva” Cluj şi mai târziu C.F.R. Cluj, a activat între anii 1950-1957, în cadrul diviziei naţionale B, fiind de un real sprijin pentru echipa studenţească din divizia A. A ocupat locuri fruntaşe în divizia B. Antrenorii echipei au fost în ordine: Alecu Ştefănescu,  Hubert Iosif.

Iată o parte din jucătorii echipei „Locomotiva” Cluj: Bexa Gheorghe, Pop Lorin, Bereş Corneliu, Pintilie Ion, Lungu Alexe, Borza Ştefan, Voievod Viorel, Damian Vasile, Bulubasa Mircea, Tarţa Nicolae, Grosu Aurel, Gaicu  Nicolae, Fodor Valer, Dîrjan Ioan, Proca Dumitru, Ioana M., Budea Caius, Timbuş Octavian, Igna Mircea etc.

În anul 1952, campionatul republican se joacă pe două serii, în care echipele provinciale sunt intercalate cu echipe bucureştene. Prima serie este câştigată de Dinamo Bucureşti, iar a doua serie de „Locomotiva” Griviţa  Roşie Bucureşti. În seria I, Ştiinţa Cluj ocupa locul 4 (9 2 5 144-79) cu 36 de puncte, seria fiind câştigata de Dinamo cu 47 de puncte. Ştiinţa Cluj – Aldulea, Codrea, Lucaciu, Stan, R. Georgia, Torner, Beju, D. Georgia,  Popa, Bentea, Stătescu, Szilagyi, Alexiu, Liati, Iepure, Oprea, Radu, Ștefănescu, Ghica, Carol, antrenor Alecu Ștefănescu – reuşeşte câteva rezultate memorabile. De amintit sunt Ştiinţa Bucureşti – Ştiinţa Cluj 3-11;  Dinamo – Ştiinţa 6-6!; Locomotiva Timişoara – Ştiinţa 0-30; Constructorul Bucureşti-Ştiinţa 6-3.

În anul 1953-1954, „Ştiinţa” Cluj este arondată Institutului Politehnic. În anul 1953, campionatul republican se desfăşoară pe trei serii, cuprinzând 22 de echipe. Primele două echipe din fiecare serie participă la un turneu  final, câştigat de C.C.A. Bucureşti. Nici o echipă transilvăneană nu a reuşit să se claseze în acest turneu. Ştiinţa Cluj – Mihuț, Constantinescu, Carol, Hagea, Beju, D. Georgia, R. Georgia, Szilagyi, Lucaciu, Iepure, Oprea, Matei, Liati, Iuga, Căliman, Stan, Torner, Tică, Grosu, Ştefănescu, Popa, Bejan, Voievod, Haţieganu, Bugnariu, Radu, antrenor Alecu Ştefănescu – este repartizată în seria I, serie în care ocupă în final, locul 3 cu 26 de puncte. Între rezultatele de amintit se înscrie şi victoria în faţa Ştiinţei Bucureşti, 6-5 pentru clujeni. În toamna anului 1953 are loc un turneu de calificare pentru cea care va fi noua divizie „A”. La acest turneu iau  parte, în ordinea clasării finale, Șantierul Orașul Stalin (16 puncte), Locomotiva Cluj (12 puncte 6 3 0 3 17-35), Știinţa Cluj (11 puncte, 6 3 0 3 23-21) și FlacăraTârnăveni (9 puncte).

În anul 1954, prima categorie a ţării era formată din 9 echipe, între care a participat şi „Ştiinţa” Cluj. Ea retrogradează, la sfârşit, în Divizia B. Campionatul Republican cunoaște o nouă formulă de desfășurare, o divizie „A” cu nouă echipe și două serii de „B”,  cele două team-uri clujene, Știinţa și Locomotiva făcând parte din „B 1”. Alături de ele Știinţa Timișoara, Locomotiva Timișoara, Știinţa Sibiu, Știinţa Arad, Locomotiva ICF și Flacăra Târnăveni. Primele patru locuri sunt  ocupate în final de Știinţa Timișoara (41 puncte), Știinţa Cluj (38), Locomotiva ICF (31) și Locomotiva Cluj cu 28 de puncte. Ocupantele locurilor 2 în cele două serii „B”, Știinţa Cluj și Metalul București iau parte la un turneu de baraj pentru promovarea în „A”, împreună cu echipa brașoveană Constructorul Oraș Stalin. Turneu în urma căruia Știinţa (Torner, Șteflea, Răcășan,  Lucaciu, Boroș, Zăgreanu, Sălăjan, Posmoșanu, Beju, R. Georgia, Iuga, Mătieș, Grosu, Haller, I. Liaţi, V. Liaţi, Iepure, Radu, Oprea, Penciu, H. Pop, Căliman, Prelipceanu, Benţea, Marin, Rahotă, Bugnariu, Florescu,  Ivan, antrenor Dan Ștefănescu) ocupă locul 2 cu 4 puncte (2 1 0 1 3-3), barajul fiind câștigat de Constructorul Oraș Stalin, echipă ce rămâne în „A”.

În anul 1955, prima divizie a ţării este formată din 10 echipe. Echipa „Ştiinţa” Cluj activează în categoria B, seria I, şi reuşeste, la sfârşitul anului, să promoveze în categoria A. Ştiinţa Cluj – Lucaciu, Sălăjan, Iuga, Crăciuneanu, Oprea, Boros, Căliman, Şteflea, Haller, Radu, Ioniţă, Popa, Liati I şi II, Bulubasa, Prelipceanu, Torner, Codrea, Ionică Pop, Iepure, Ivan, Mătieş, antrenor Dan Ştefănescu. Cu 40 de puncte (13 0 1 98-9), Ştiinţa reuşeşte, așadar, promovarea în A. Locul 2 este ocupat de o altă echipă clujeană, Locomotiva, 35 de puncte.

În anul 1955, ia fiinţă o nouă echipă în oraşul Cluj, „Voinţa”, ca reprezentantă a cooperativelor meşteşugăreşti. Echipa „Voinţa” Cluj a activat în cadrul diviziei B între anii 1955-1957, fiind o pepinieră pentru celelalte echipe mai mature, rezultatele fiind modeste. Antrenorul echipei a fost Grigore Aman. Iată o parte din jucătorii echipei „Voinţa” Cluj: Demian Radu, Burzo Ioan, Pop Lorin, Iancsó Ernest, Albu Vasile, Pop Vasile, Covaci Ioan,  Cosma Emilian, Ivan Dumitru, Cristescu Serafim, Dan Virgil, Vaida Teodor, Marcu Traian etc.

În anul 1956, echipa „Ştiinţa” Cluj, care abia intrase în Divizia A, retrogradează în Divizia B. Categoria A cuprindea zece echipe. Ştiinţa Cluj – Torner, Boros, Radu Damian, Buia, Ioan Pop, Lucaciu, Codrea, R. Georgia,  Sălăjan, Mazăre, Iuga, Eugen Popa, Șteflea, Racășan, Mătieș, Vintilă, Tașcu, H. Pop, Spirea, Liati II, Onciu, Radu, Matei, Bălan, Podaru, Cătănici, Căliman, Grosu, Mureșan, Marin, Prelipceanu, Crăciuneanu, antrenor  Aurel Onciu – la prima ei participare pe prima scenă rugbystică naţională nu reuşeşte mare lucru, ocupând în final locul 10 cu 18 puncte (0 1 17 18-299), loc care o trimite în… B. Motivele? Le găsim în scrisul colegului nostru Viorel Cacoveanu: „Această comportare nesatisfăcătoare provine din cauza conducerii colectivului sportiv şi a sectiei de rugby, care s-au preocupat prea puțin de bunul mers al echipei divizionare. Aşa se explică faptul că până la sfârșitul turului nu i-a fost asigurat echipei un teren pentru antrenamente, jucătorii fiind nevoiți să se pregătească pe câmpul din apropierea stadionului Gh. Gh. Dej. Mai poate exista omogenitate în sânul echipei când jucătorii se întâlnesc numai la meciuri ? Credem că nu…Antrenorul nu s-a preocupat deloc să organizeze cantonamentele şi, în general, să remedieze lipsurile constatate, el privind situația cu o totală  indiferență. ”

1957. Trei echipe clujene, Știinţa, Locomotiva, Voinţa, fac parte din seria a doua a diviziei „B”. Clasamentul final nu este îmbucurător pentru gruparea de pe Someș.
1. Știinţa Timișoara 13 10 2 1 141- 38 35
2. Știinţa Cluj 13 9 0 4 129- 44 31
3. Energia Târnăveni 13 8 1 4 70- 43 30
4. Locomotiva Cluj 13 6 2 5 52- 64 27
5. Șt. Agr. București 13 6 1 6 81- 63 26
6. Energia Hunedoara 13 4 0 9 55- 91 21
7. Voinţa Cluj 13 2 0 11 12-164 17

Chiar dacă turul, Știinţa, antrenată acum de Nicolae Lucaciu – Torner, Boroș, Buia, Damian, I. Pop, Lucaciu, R. Georgia, Codrea, Mazăre, Zăgreanu, Popa, Șteflea, Mătieș, Vintilă, Borza, Spirea, P. Horea, Liati II, Radu, Popescu, Căliman, Mureșan, Prelipceanu, Marin, Crăciuneanu, Coman – îl termină pe locul 1 cu 19 puncte, cu șase victorii și doar o singură înfrângere, 99-15 esaveraj! cele trei înfrângeri din retur, 3-6 cu Locomotiva  Cluj, 0-11 cu Știinţa Arad și 0-9 cu Locomotiva Timișoara cântărind greu în ocuparea locului 1 și ratarea obiectivului. Cu tot locul 1, „… clujenii nu se pot declara mulţumiţi de comportarea acestei echipe. Lipsită de  îndrumările unui antrenor, echipa nu joacă la nivelul posibilităţilor ei și trăiește mai mult din aportul și experienţa unor jucători talentaţi (Spirea, Cătănici, Liati, Căliman) care, în ciuda greutăților ivite pe parcursul  competiţiei, au adus echipa pe locul 1 în clasamentul seriei” (Sportul popular, 3 august 1957).

Echipa rămâne în Divizia B până în anul 1958, când revine în Divizia A, fiind antrenată de prof. Viorel Cârligelu. Promovarea este comentată de Radu Fisch, astfel: „Cu o pregătire excelentă, asigurată de către antrenorul Viorel Cârligelu, proaspăt absolvent al Institutului de Cultura Fizică şi Sport, cu o orientare exclusiv ofensivă, cu un joc plin de subtilităţi, Ştiinţa Cluj a demonstrat cu prisosinţă că merită să revină în prima categorie de  rugby a ţării, făcând un real serviciu popularizării sportului cu balonul oval” (în Sportul popular, 29 decembrie 1958, pagina 2).

Lotul 1957-59: Ioniţă, Leaţi, Căliman, Cătănici, Mazăre, Pop I, Gebefügy, Pop H. Şteflea, Constantinescu, Răcăşan, Demian, Iancso, Boboc, Mătieş, Crişan, Fodor, Cârligelu, Hagiu, Cordoş N, Buia, Miclea, Petreanu. Antrenori: 1951-1953- Alecu Ştefănescu; 1954-1955- Dan Ştefănescu; 1956- Aurel Onciu; 1957- Niculae Lucaciu; 1958- Viorel Cârligelu, 1959- 1961- Dumitru Manoileanu. Preşedinţi secţie: dr. Tolan, prof. N. Ghircoiaşu, prof. Al. Lemneanu.

Echipa de rugby juniori a „Ştiinţei” Cluj se reînfiinţează în anul 1958 activând până în anul 1966, participând în anul 1958 în semifinala campionatului republican de juniori, fiind antrenată de prof. Viorel Cârligelu şi mai târziu de prof. Cordoş Nicolae şi Gebefűgi Andrei.

În anul 1959 se înfiinţează echipa Şcolii Sportive de Elevi din Cluj fiind formată şi antrenată de prof. Viorel Cârligelu, o încercare reuşită de introducere a rugbyului în şcoală. Pentru a putea participa la competiţii  republicane de juniori, în anul 1960 echipa trece la Clubul Sportiv Şcolar, un club bine închegat, cu mijloace materiale foarte bune. Această echipă a reprezentat pentru oraşul Cluj, la rugby, sportul de performanţă la nivelul juniorilor.

Între anii 1962-64 participă în semifinalele campionatului republican de juniori clasându-se pe locul III pe ţară. Iată o parte din vechii juniori ai Clubului Sportiv Şcolar Cluj: Tănăsescu Liviu, Briciu Vasile, Fernea Gheorghe,  Gudea Ioan, Szabo Alexandru, Cocişiu Ştefan, Constantin Nicolae, Olteanu Alexandru, Gliga Cosma, Fiat Adrian, Vădan Mihai, Popescu Gheorghe, Pop Nicolae, Gădălean Virgil, Bucur Alexandru, Deleanu Titus, Melnic Radu, Urs Gavril, Ştefu Alexandru, Buzilă Virgil, Chiş Gheorghe, Mureşan Vasile, Dordea Iuliu, Lazăr Tiberiu, Suciu Anton, Hangan Virgil, Surducan Adrian etc.

Între anii 1959-1965, echipa „Ştiinţa” Cluj cunoaşte prima perioadă de glorie în cadrul diviziei naţionale A.

Între anii 1960- 1962 se clasează pe locul 4, după Griviţa Roşie, Steaua şi Dinamo, impunându-se ca cea mai bună echipă din provincie. Din echipa de aur a „Ştiinţei” Cluj au făcut parte următorii jucători: Miclea Ioan, Pop Ioan, Gebefűgi Andrei, Buia Alexandru, Mazăre Ilie, Cîrligelu Viorel, Boboc Bebe, Demian Radu, Fodor Ioan, Leaţi V., Crăciuneanu Alexandru, Cordoş Nicolae, Incicaş Dorel, Hagiu Dumitru, Ioniţă Mihai, Cătăniciu Viorel, Terbőczi Z., Sorin Petreanu, Sălăjan Damian, Căliman, etc. fiind antrenată de jurist D. Manoileanu. O parte din jucătorii echipei au fost componenţi ai lotului republican de rugby, jucând efectiv în mai multe jocuri ale naţionalei: Demian Radu cu 29 de jocuri, Cordoş Nicolae cu 7 jocuri şi Gherasim Dumitru cu 4 jocuri, Fodor Ioan ş.a.

Lotul 1960-1965: Gebefügy, Buia, Grigoriu, Manolache M., Pop Ionică, Fodor, Demian, Boboc, Mazăre, Sălăjan, Micela, Hossu, Mătieş, Crăciuneanu, Cătănici, Ioniţă, Károly Béla, Petreanu, Bunea, Paloşanu, Gherasim, Alexandrescu, Pop H., Cordoş, Căliman, Tolu, Crişan, Simion, Păulescu, Terböczi, Baba, Călian, Bucur, Chirilă, Buzilă, Catană, Munteanu, Gudea, Ştefu, Constantinescu, Bucşa, Mureşan, Bălan, Cincora, Héghetö, Gădălean, Tănăsescu, Cîrligelu, Ursu. Antrenori: Dumitru Manoileanu, Alex Paloşanu, Gebefügy Andrei, Cordoş Nicolae. Preşedinţi secţie: Al. Lemneanu, Ivanciu Proinov, Liviu Văcaru, lect. univ. Dumitru Mugioiu.

Dar, iată, pe scurt, ce s-a întâmplat în acesti ani, 1959-1965:

1959. Antrenată de un nou antrenor, Dumitru Manoileanu, Ştiinţa – Miclea, I. Pop, Gebefugy, Buia, Mazăre, Cârligelu, Boboc, Radu Demian, Fodor, H. Pop, Crăciuneanu, Cordoș, Căliman, Hagiu, Ioniță Cătănici, Gherasim, Sălăjan – ocupă locul 6 cu 29 de puncte (5 1 12 115 – 195), loc peste aşteptări. Se remarcă Radu Demian şi Nicolae Cordoș, ambii convocaţi la lotul de seniori, Căliman, Boboc, Gebefugy, H. Pop, Crişan şi Fodor. Dar să parcurgem configuraţia finală.: CFR Griviţa Rosie 50, Dinamo 47, CCA 47, Constructorul București 42, Progresul ,București 36, Știinţa Cluj 29 (18 5 1  12 115-195), CSMS Iași 29, Știinţa Timișoara 28, Metalul București 27, Constructorul Bârlad 25. Un loc ce poate fi considerat, bun. Să „ascultăm” specialiștii, „Dintre echipele din provincie cea mai bună comportare a avut-o Știinţa Cluj. În creștere de la meci la meci, formaţia studenţilor clujeni, a vădit o tehnică apreciabilă și o remarcabilă concepţie despre jocul deschis. Subliniem de asemenea forţa grămezii. Punând uneori prea mult accent pe latura ofensivă, clujenii au neglijat apărarea. Așa se explică de ce după partide excelente (6-0 cu Constructorul București, 8-9 cu CCA) ei au pierdut unele meciuri la scoruri inexplicabil de mari. „15-le” clujean a avut și unele fisuri în ceea ce privește omogenitatea. Ne referim la lipsa unor jucători de aceași valoare – la aripi, pe fund, la centru. Printre cei mai buni îi vom cita pe Demian și Cordoș, reţinuţi și pentru lotul R.P.R.,  Căliman, Boboc, Gebefugy, Horia Pop, Crișan și Fodor” (Sportul popular, 7 ianuarie 1960, pag. 4, D. Callimachi, T. Stama). În seria a III-a „B”, locul 1 era ocupat de Știinţa Petroșani cu 44 de puncte, urmată de Oraș Stalin  42, CFR Timișoara 36, Chimica Târnăveni 36, ASA Sibiu 31, Minerul Lupeni 28, CFR Cluj 28 (16 6 0 10 61-105), Constructorul Hunedoara, în echipa antrenorului Iosif Huber făcându- se remarcaţi Penciu II, Grosu, Neacșa, Voievod,…

1960. Ediţia a 14-a a categoriei A înseamnă pentru Ştiinţa Cluj şi antrenorul Dumitru Manoileanu, locul 4. Este locul la care au contribuit H. Pop, Cordoș, Gherasim, Căliman, Tolu, Crișan, Alexandrescu, Fodor, Alexandru Paloşanu, Boboc, Mazăre, Buia, Hagiu, Cârligelu, Gebefűgy, Sălăjan, Miclea, I. Pop, Hossu, Mătieș, Crăciuneanu, Ioniţă, Karoly. Ştiinţa reuşeşte partide bune, rezultate surprinzătoare cum ar fi Ştiinţa – CCA 3-3 („Partida nu s-a ridicat la un nivel prea înalt deoarece ambele formaţii au jucat nervos”, Sportul popular, 3 mai 1960, în Știinţa Cluj și CCA continuă sa fie neînvinse), Ştiinţa – Grivita Rosie 3-3 („Știinţa Cluj și-a păstrat aureola de echipă neînvinsă pe teren propriu, terminând la egalitate, după un meci de o factură tehnică ridicată, cu campioana ţării, CFR Griviţa Roșie. Partida a plăcut celor peste 3000 de spectatori prin dinamismul ei…) sau Constructorul Bucureşti – Ştiinţa 0-12! D. Callimachi consemnează în «Sportul popular », 18 aprilie 1960: „Clujenii au confirmat locul fruntaş pe care îl ocupă în actualul clasament, jucând ca o echipă matură. Şi  astfel, după şase etape, Ştiinţa continuă să fie neînvinsă! Este o performanţă nerealizată pâna acum de nici o altă formaţie din provincie”. Cei mai buni se dovedesc a fi Paloşanu, H. Pop, Demian, Alexandrescu. Campioana naţională devine CFR Griviţa Roșie cu 64 de puncte, urmată de CCA 62, Dinamo 51, Știinţa Cluj 49 (22 12 3 7 121-100), CSM Iași 45, Știinţa București 43, Știinţa Petroșani 40,… În seria a IV-a  „B”, CFR Cluj ocupă în final locul 4 (12 0 1 11 15-122), ratând promovarea în faţa Olimpiei Oraș Stalin. Brașovenii reușesc calificarea la numai un punct diferenţă faţă de principala contracandidată, Chimica Târnăveni, 31 de puncte faţă de 30.

1961. Doar locul 10 pentru Ştiinţa – Crişan, Stefu, Simion, Cordoș, Căliman, Hagiu, Tolu, Gherasim, H. Pop, Paloşanu, Demian, Hossu, Petrean, Fodor, Boboc, Cârligelu, Sălăjan, Gebefugy, I. Pop, Manolache şi Grigoriu  – cu 39 de puncte. Ca rezultate notabile, sunt de amintit Ştiinţa – Dinamo 0-3, Rapid – Ştiinţa 6-8, Ştiinţa – Metalul 6-6, Ştiinţa Petrosani – Ştiinţa Cluj 3-8 şi acest scor în faţa minerilor clasați pe locul 6 cu… 42 de puncte! 1962. Alexandru Paloşanu este noul antrenor al echipei. Este o dublă ipostază, deoarece Alexandru Paloşanu va fi şi jucător în teren! Alături de el îi are pe Buzilă, Gudea, Gădăleanu, Urs, Căliman, Crişan, Gherasim, Cătană, Petrean, Munteanu, Baba, Cordoş, Gebefűgy, Fodor, H. Pop, I. Pop, Grigoriu, Simion, Chiriţă, Cătănici, Păulescu, Cătineanu. Ştiinţa Cluj ocupă în final locul 4 cu 47 de puncte (10 5 7 129-113). Știinţa Cluj a reușit ca rezultate notabile un 3-3 cu Steaua, tot un 3-3 cu Știinţa București la București, un 3-6 cu Dinamo și un 0-3 la București cu Steaua („Clujenii și-au apărat ieri șansele cu multă clarviziune și dârzenie,  au jucat corect și tehnic, fiind excelent conduși din teren de Paloșanu. Ei au ratat însă victoria din cauza greșelilor din momentele decisive”, Sportul popular, D. Callimachi, 20 septembrie, pag. 2), apoi Griviţa – Știinţa 6-3,  meci în care „studenţii au impresionat printr-o extraordinară putere de luptă”.

1963. Între turul și returul categoriei „A”, pentru Știinţa Cluj – Gherasim, Chirilă, Olteanu, Terboczy, I. Pop, Ghiguceanu, Cătană, Sălăjan, Buzilă, Petrean, Căliman, H. Pop, Cordoș, Bucur, Koppelmann, Eliade, Simion,  Cătănici, Munteanu, antrenor Alexandru Paloșanu – nu există nici o deosebire, același loc 6. În tur, 11 4 4 3 57-68 23, în retur, 22 8 6 8 139-132 44 puncte. Comportare analizată, de data aceasta, de Dan Gîrleșteanu,  „Fără discuţie, cea mai valoroasă formaţie din provincie, Știinţa Cluj a încheiat campionatul cu un rezultat bun. Studenţii au fost, uneori, singurii care au facut „zile negre” echipelor bucureștene, în compania cărora au demonstrat marile posibilităţi ale formaţiei. Clujenii au fost la un pas de a termina campionatul pe locul V” (Sportul popular, 16 noiembrie 1963, pag. 3, Despre comportarea echipelor…). Clujenii au pierdut locul 5, deși s- au aflat la egalitate de puncte cu Progresul București, tot 44, ca să nu amintesc de poziţia a patra a Gloriei București cu 45 de puncte. Rezultate deosebite, Știinţa – Steaua 3-3 (0-0), Griviţa – Știinţa 3-0 (3-0), „în cel mai  important meci al etapei… Știinţa are meritul de a fi acţionat curajos, contribuind la un joc viu disputat, dar corect” (Sportul popular, pag. 3, 30 septembrie 1963, Scor strâns în derbiul etapei), Știinţa – Farul Constanţa 20-9 (11-6), Știinţa – Griviţa 8-6 (5-3), meci tur, „studenţii luptând cu toate forţele lor pentru victorie” (Sportul popular, 16 aprilie 1963, pag. 4, Viorel Cacoveanu).

1964. Faţă de ediţia din 1963, Știinţa Cluj – Căliman, Gherasim, Buzilă, Baba, H. Pop, Cordoș, Chirilă, Căliman, Chișu, Cătană, Petrean, I. Pop, Constantinescu, Bucșa, Gudea, Bucur, Sălăjan, antrenor H. Gebefugy –  pierde două locuri, doar locul 8 (22 8 1 13 100-209 39). Poziţie ocupată de clujeni și la sfârșit de tur (11 4 1 6 45- 118 20). Clasarea este amendată de Dan Gîrleșteanu, „O comportare sub nivelul evoluţiilor din ediţiile  trecute, altădată cu o remarcabilă forţă a înaintării, cu o concepţie de joc superioară multor formaţii” (Sportul popular, 27 iunie 1964, După 11 etape…). Elementul surpriză îl constituie scorul identic la care studenţii clujeni  au pierdut întâlnirile cu Dinamo, respectiv Steaua, în returul campionatului, 3-13! Comportarea nu a fost, repet, una concludentă, cu toate asigurările date de Silviu Căliman înainte de startul oficial: „Am lucrat intens de la  începutul anului, câte trei antrenamente pe săptămănă sub conducerea noului nostru antrenor Gebefügy. Echipa se prezintă într-un stadiu mulţumitor de pregătire, lucru ce se va vedea desigur și duminică, în meciul cu  Rulmentul Bârlad” (Sportul popular, pag. 2, Azi, start în campionatul republican, 1964). Știinţa a debutat cu o victorie, 6-0 (3-0), urmată imediat de două dezastre 0-43 cu Dinamo și 0-20 cu Steaua.

1965. La cârma echipei revine Alexandru Paloșanu, lotul Știinţei fiind în mare același, Terboczy, Constantinescu, I.Pop, H. Pop, Bucșa, Petrean, Căliman, Cordoș, Gudea, Gherasim, Chișu, Cătană, Chirilă, Călian, Baba, Buzilă, Bucur, Sălajan.  Din nou este o ediţie a similitudinilor pentru Știinţa, același loc 12 la final de tur și retur, loc prin care studenţii intră în barajul pentru rămânerea în categoria „A”. Baraj în care se înregistrează și o mare surpriză, neplăcută  pentru noi mai ales din prisma adversarei, Precizia Săcele – Știinţa 9-3 (3-0)!!! Comportare „explicată” de Alexandru Paloșanu: „Știinţa, cu toate că a retrogradat după baraj, a practicat un joc de bună calitate, dar  pregătirea fizică a formaţiei a constituit un handicap nerecuperabil. Se impune și intensificarea muncii educative pentru eliminarea indisciplinei – echipa a deţinut recordul numeric al suspendărilor pe 1965 – chiar fără  incidentele de la meciul cu Precizia Săcele” (Sportul popular, 15 ianuarie 1966, pag. 6, interviu realizat de Alexandru Teofilovici).

1966. Știinţa Cluj devine Agronomia Cluj, lotul rămânând același, Cordoș, Hegeto, Florea, Petrean, Balint, Chirilă, Terboczy, Chișu, Iureș, Bălan, Ciucora, Bucșa, H. Pop, Cotuţiu, Szentonai, I. Pop, Coteţ, Gebefugy,  Bucur, antrenor Alexandru Paloșanu. Și tot în 1966 se înfiinţează o nouă grupare rugbystică studenţească clujeană, Politehnica, formată din foștii jucători ai Clubului Sportiv Școlar Cluj și câţiva studenţi entuziaști ai Facultăţii de Electrotehnică, printre care Radu Munteanu, Dan Drăghici, Marius Pop, Eugen Lefter, Constantin Rusu, antrenor fiind Viorel Cîrligelu. Echipele clujene sunt repartizate în seria a III-a „B”, câștigată, nu fără  emoţii, de Agronomia Cluj, 64 puncte (22 21 0 1 572 0 43!), pe locul 2 clasându-se, tot cu 64 de puncte, CSM Sibiu. La prima ei prezenţă în Campionatul Naţional, chiar dacă într-un eșalon inferior, Politehnica ocupă locul  6 (22 8 4 10 111- 272 42). Agronomia Cluj participă la barajul pentru promovarea în categoria „A”, reușind promovarea alături de Rapid București. Echipa „Politehnica” Cluj activează, fără întrerupere, din anul 1966 până în anul 1972, când, la indicaţia Ministerului Învăţământului, de a forma un centru puternic rugbystic studenţesc în oraşul Cluj, echipa de rugby fuzionează cu „Agronomia” Cluj, care promovează în Divizia A. Ea a ocupat  diferite locuri în prima parte a clasamentului Diviziei B (în anul 1967 – locul V, în anul 1968 – locul III, în anul 1969-70 – locul V, iar în anul 1971-72 – locul VI), unii dintre jucători promovând în Divizia A: Petrean Pamfil, Murgău Dan, Berghea Ioan, Deleanu Titus, Cocişiu Ştefan la „Agronomia” Cluj, Borş Pompiliu la  „Politehnica” Iaşi şi Munteanu Ioan şi Buţu Ştefan la C.S.M. Sibiu. Echipa Politehnica Cluj a avut de-a lungul anilor în conducerea secţiei pe: lector Mugioiu Dumitru, lector Babeş Victor şi asistent Munteanu Radu, ca  preşedinţi. Antrenorii echipei au fost, în ordine: prof. Terbőczi Zsombor şi şef lucrări Viorel Cîrligelu. Iată o parte din jucătorii echipei Politenica Cluj, la începutul ei: Munteanu Radu, Drăghici Dan, Pop Marius, Lefter Eugen, Rusu Constantin, Muşatescu Grigore, Deneş Emeric, Gîrbu Constantin, Cintirigă Aurel, Huţu Nicolae, Marcu Vasile, Rotar Răzvan, Buş Vasile, Munteanu Ionel, Fernea Gheorghe, Constantin Nicolae,  Cocişiu Ştefan, Gudea Ioan, Mihail Dragoş etc.

1967. Categoria A porneşte la drum cu 12 echipe, Agronomia ocupând în final locul 8 cu 41 de puncte (8 3 11 73- 138). În lotul antrenorului Alexandru Paloşanu s-au aflat Iureş, Florea, Bălan, Cincora, Terboczy, Cordoş,  Chişu, Bucşe, Stefu, Cătană, H. Pop, Balint, Cotuţiu, Hegeto, Szentonai, I. Pop, Coteţ, Chirilă, Gebefűgy, Bucur, Zamfir, Moraru, Fechete, Cordoş II. Agronomia trece de Dinamo (3-0), pierde greu în faţa celor de la Griviţa (3- 5), bate Farul cu 9-3, Ştiinţa Petroşani cu 10-8, pierde în fața Stelei cu 0-6, mai greu decât o arată scorul final.

1968. Este ediţia care marchează schimbarea sistemului competiţional, trecându- se la sistemul toamnă-primăvară. Pentru ca echipele să aibă parte de activitate, se organizează Cupa Primăverii, cu două serii, seria 1 (Griviţa Roșie, Dinamo, Steaua, Progresul, Gloria, Constructorul) și seria 2 (Farul, Știinţa Petroșani, Agronomia Cluj, Poli Iași, Rulmentul Bârlad, Universitatea Timișoara). În finala Cupei se vor întâlni Griviţa Rosie și „U” Timișoara. La nivel național se instituie Cupa Fair-Play pentru cea mai disciplinată echipă. În divizia „B”, Politehnica Cluj face parte din seria a V-a alături de Precizia Săcele, CFR Brașov, Chimica Târnăveni și CSM Sibiu, Politehnica clasându-se pe locul 3. Agronomia – Balint, Măţăoană, Chirilă, I. Pop, Cordoş I şi II, Moldovan, Iureş, Petrean, Gebefügy, Chihaia, Cotuţiu, Crișan, Irimia, Colcer, antrenor Alexandru Paloşanu – ocupă în final locul 10 cu 37 de puncte (5 5 12 129-262). Şi-a jucat rămânerea în A până în ultima… etapă! Cu tot acest loc 10, Agronomia a reuşit câteva rezultate bune: 3-8 cu Dinamo, 6-6 cu Griviţa, 9-3 cu Gloria Bucureşti, 6-3 cu Farul, 9-6 cu Ştiinţa Petroşani.

1969/1970. Agronomia Cluj – Cordoș I, Balint, Cordoș II, Ianusevici, I. Pop, Dumitrescu, Gebefugy, Deac, Chihaia, Cotuţiu, Pintea, Pascal, Constantinescu, Crișan, Irimia, Colcer, Iureș, antrenor Alexandru Paloșanu – ca un făcut, se clasează tot pe locul 10! La capătul unui parcurs sinuos, realizând în final 33 de puncte, (22 5 1 16 98-258). Echipa nu a coborât deloc în cele 22 de etape, sub locul 8. A înregistrat în schimb multe rezultate  strânse, 6-8 – Știinţa Petroșani, 6-8 – Farul, 5-8 – Rulmentul Bârlad, 9-11 – Vulcan București. În seria a III-a „B”, câștigată de Electroputere Craiova – 44 puncte, Politehnica Cluj ocupă poziţia a 5-a (15 6 4 5 103-96 31).

1970/1971. Pentru Agronomia – Vasiliu, Măţăoană, Cozma, Hancu, Baba, Balint, Cordoș I, Ianusevici, I. Pop, Dumitrescu, Gebefügy, Chihaia, Cotuțiu, Pintea, Pascal, Constantinescu, Crișan, Irimia, Colcer, Iureș, Deac,  Moișan, Cordoș II, Gal, Bucur, Naghiu, Bordean, antrenor Alexandru Paloșanu – ediţia este mai bună, locul 6 (22 8 3 11 143-263 41), înaintea a trei echipe cu mari pretenţii, Farul – locul 7, Rulmentul Bârlad – locul 9, CSM Sibiu – locul 10. Locul ar putea surprinde, mai ales dacă ne gândim la declaraţia profesorului Paloșanu, făcută cu puţin timp înaintea startului oficial, „Mi-aș dori o ECHIPĂ. Și deși nu o am, lupt și anul acesta pentru realizarea ei” (Sportul, 21 august1970, pag.2). Și Alexandru Paloșanu a reușit, rezultatele vorbind de la sine, 3-0 – Farul, 12-11 – Farul, 3-6 – Dinamo, 9-8 – Poli Iași, 11-5 – Constructorul. În seria a III-a „B”, la final de  campionat pe locul 6 regăsim gruparea studenţilor clujeni de la Politehnica (5 2 9 116-126 28), clasare bună în compania unor adversari recunoscuţi ca Precizia Săcele, Minerul Lupeni, Știinţa Petroșani, foste divizionare „A”.

1971/1972. Elevii profesorului Paloșanu le-au oferit suporterilor una din cele mai neplăcute surprize. Pentru că Bucur, Deak, Gebefügy, Chihaia, Pamfil, Cordoș II, Iureș, Bucșa, Florea, Baba, Crișan, Balint, Cordoș I,  Ianusevici, Măţăoană, Cozma, Mihai, Bayer, I. Pop, Constantinescu, Pintea, Murgău, Măstăcan, Dulamă, Naghiu, M. Rusu și Bordeanu realizează în 22 de întâlniri doar 4 victorii, 30 de puncte care-i aruncă în divizia „B”!  Linia de clasament nu este una conformă lotului, repet, 22 4 0 18 114-392! Retrogradarea explicabilă oricum, semnată Modesto Ferrarini, „De necrezut faţă de posibilităţile antrenorului, echipei, orașului. Din lipsă de  sprijin, formaţia studenţilor a rămas pe ultimul loc și a retrogradat. O undă de regret pentru regresul acestei formaţii, care reprezintă pasiunea recunoscută pentru rugby a clujenilor” (Sportul, 14 iulie 1972, pag. 2). Seria a  III-a „B” plasează Politehnica Cluj pe locul 6 (14 4 1 9 88-174 23).

1972/1973. Seria a IV-a „B” este câștigată la pas de Agronomia Cluj, în lot figurând M. Rusu, Balint, I. Bucur, Oaneș, Cordoș, Vasiliu, Deleanu, Pereș, Măţăoană, Culda, Moișa, Cocișiu, Szilagyi, Naghiu, Deak, A. Bucur,  Popescu, I. Pop, Ionescu și antrenor Alexandru Paloșanu, clujenii promovând în divizia „A” alături de Chimia Năvodari, în urma unui turneu de calificare. Spre regretul multora, este desfinţată echipa Politehnica. Scrisoarea semnată de Ioan Gebefügy este cutremurătoare, „Stimate tov. redactor șef, mă adresez dv. în numele jucătorilor de rugby din echipa Politehnica Cluj (mai curând a fostei echipe), care a activat în divizia „B”  până în vara acestui an. În noul campionat nu ne-am mai putut înscrie, pentru că Ministerul Educaţiei și Învăţământului – motivând imposibilitatea existenţei a două echipe de rugby studenţești la Cluj (alături de  Politehnica, acum desfiinţată, există și Agronomia care a retrogradat din prima divizie) – a hotărât retragerea tuturor fondurilor necesare echipei noastre. Ce ne-a surprins pe noi a fost faptul că, începând cu acest  campionat, în divizia secundă a apărut… Politehnica București, nou înfiinţată, care participă în serie alături de celelalte echipe bucureștene, dintre care numai studenţești sunt vreo patru sau cinci la număr! Vă rugăm să  întreprindeţi ceva în legătură cu problema noastră. Noi studenţii dorim să facem sport, dar la Agronomia nu avem loc cu toţii” (Sportul, 27 octombrie 1972, pag. 2). Scrisoarea e comentată de Dumitru Graur, „Destul de mulţi sunt aceia care regretă la Cluj desfiinţarea echipei Politehnica (care este, după cum se spune, bine dotată cu echipament, cinci foști politehniști joacă acum la Agronomia) dar restul fac… scrisori. Răspunsul  ministerului a fost sfatul de a juca în continuare în echipa Politehnica, care activează în campionatul municipal. Numai că această echipă nu există!… Desigur, o echipă nu se formează de pe o zi pe alta. Nu era oare mai bine, mai logic, ca în campionat să rămână înscrisă echipa clujeană?”

1973/1974. Din nou în „A”, de data aceasta pe un loc liniștitor, 7 (26 11 1 14 153-272 49), într-un context intern cu 14 divizionare. Un sistem nou, comentat de profesorul Paloșanu, „Consider sistemul actual drept bun. Dar programarea unor etape în mijlocul săptămânii e defectuoasă, studenţii neputând fi scoși de la cursuri, fără urmări în procesul de învățământ. Aș propune ca echipele să fie obligate, prin regulament să se prezinte la jocuri, pentru început, cu cel puţin opt jucători crescuţi în cadrul secţiei urbei sau judeţului” (Sportul, 7 martie 1974, pag.2, ancheta Pentru progresul continuu al rugby-ului românesc, realizată de D. Callimachi). Între cele 11 victorii, se regăsesc câteva de răsunet, Dinamo – Agronomia 13- 15 (4-6), Agronomia – Farul 3-0 (0-0), Agronomia – Griviţa Roșie 3-0 (0-0),… Locul 7 este umbrit de lipsa unei echipe clujene în eșalonul secund. Pentru Agronomia au realizat acest loc 7 – Balint, Moișan, Vasiliu, Irimia, Oaneș, Ilie, Măţăoană, Dulvar, I. Cordoș, Pereș, Culda, Deleanu, M. Rusu, Pop, Chihaia, Szilagyi, Naghiu, Bucur, Mureșan, Ștefan Ionescu (ulterior antrenor principal, venit de la CSM Suceava), Deak, I. Pop, antrenor Alexandru Paloșanu.

1974/1975. Cele 16 echipe sunt împărţite în două serii, Agronomia – Balint, Măţăoană, Cordoș I, Chihaia, Pop, Moisan, Culda, Oaneș, Vasiliu, Popescu, I. Pop, Irimia, Dulvar, Deleanu, M. Rusu, Bucur, Pereș, Ilie,  Ionescu, Deac – face parte din seria a II-a, serie în care ocupă în final locul 6 cu 23 de puncte. Este locul care o trimite în grupa locurilor 9-12, cu o clasare finală pe locul 11 – 12 puncte.

1975/1976. Se joacă după acelaşi sistem, două serii, tur-retur, locuri de clasament. Agronomia – Gheorghe, Oaneș, Irimia, Măţăoană, Vasiliu, Pereş, Culda, Ionescu, Gh. Pop, Balint, Mărginean, Horvath, Cocişiu, Cordoş  I, Raica, Chihaia, Francu, Novac, Dulamă, Ilie, antrenor Alexandru Paloşanu – este repartizată în seria a 2-a, unde ocupă locul 6 cu 24 de puncte. Prezentă în grupa valorică 9-12 înseamnă pentru clujeni un loc final 9 cu 14 puncte. A fost ceva mai bine decât în ediţia anterioară. Comentariile îi aparţin antrenorului Paloşanu, citez, „Consider că oraşul nostru are nevoie de o secție de juniori şi cred că cei competenţi vor reuşi să găsească acestei echipe de juniori şi un părinte binevoitor” („Făclia”, 4 septembrie 1975, pagina 2). Mărginean Emil și Horvath Iuliu sunt vicecampioni europeni în Franța. 1976/1977. Pentru divizia „A” este adoptat un nou sistem competiţional, cu așezarea celor 16 divizionare în patru grupe a câte patru echipe. Mai precis, grupa A (Griviţa Roșie, Universitatea Timișoara, Gloria Buzău, Poli Iași), grupa B (Olimpia, CSM Sibiu, Gloria, Farul),  grupa C (Dinamo, Agronomia, Minerul Gura Humorului, Știinţa Petroșani) și grupa D (Rapid, Rulmentul Bârlad, Steaua, Sportul Studenţesc). I-a grupă, Agronomia – Frîncu, Novac, Ilie, Măţăoană, Oaneș, Marcu, Racia,  Pereș, Hadaruga, Gh. Pop, Horvath, Chihaia, Cocișiu, Balint, Dulamă, Șt. Ionescu, Mărginean, Cordoș, Spuc, Damian, Hossu, Todea, Cozma, Nistor, antrenor Alexandru Paloșanu – ocupă locul 3 cu 8 puncte (6 1 0 5 53-102), ceea ce o plasează în grupa valorică 9-16. Finalul de campionat găsește Agronomia pe locul 11 (14 8 1 5 218-127 31). Locul este apreciat de specialistul cotidianului Sportul, D. Callimachi, care își încheie  comentariul întrebându-se retoric, „Să revină oare, echipa de pe Someș pe linia marii performanţe, ca acum două decenii?” (Sportul, pag.2, 28 iunie 1977).

1977/1978. Ediţia 61 de campionat debutează în aceeași formulă de patru grupe. De data aceasta, Agronomia – Novac, Ilie, Marcu, Vasiliu, Ursu, Măţăoană, Irimie, Culda, Balint, Chira, Chihaia, Cristea, Horvath, Mărginean, Cordoș, Cocișiu, Todea, Munteanu, Mureșan, Costin, ultimii trei de la Clubul Sportiv Școlar Viitorul Cluj, antrenor Alexandru Paloșanu – face parte din grupa C cu Olimpia, Dinamo și Griviţa Roșie. Cu doar două victorii și un egal, 8-8 cu Dinamo, „datorită unei deosebite mobilizări” (Nușa Demian, Sportul, pag. 2, 5 septembrie 1977), Agronomia intră în grupa 9-16. Sfârșitul turului ducând la schimbarea numelui echipei care devine Politehnica Cluj. Schimbarea numelui nu ajută prea mult, doar scăparea de retrogradare, după mari emoţii, locul 13 cu 27 de puncte (14 5 3 6 137-190). Din iniţiativa inimosului ing. Mircea Rusu, ia fiinţă divizionara „B”, CFR Cluj, repartizată în seria a II-a a eșalonului secund. Lotul este format din Damian, Petrican, Muntean, Boca, Marton, Mureșan, Ursu, Marta, Lovasz, Boier/cpt., Pap, Cosma, Pârţoc, Săbăduș, V. Horvath, Corujan, Tico, Cimpoacă, Spătaru, Bărnuţiu, Leoca, antrenor… Mircea Rusu. Încă un element nu lipsit de interes, Grigore Aman la cei 70 de ani împliniţi în februarie 1978, se află pe banca tehnică a Sportului Studenţesc! Fără cuvinte…

1978/1979. Politehnica Cluj – Novac, D. Marcu, Raica, Ilie, Costea, Ursu, Irimia, Balint, Măţăoană, Chihaia, Chira, I. Cordoș, Horvath, Todea, Mărginean, Demeter, Ionac, Gh. Corbureanu, Gh. Sabău, Tăut și Baciu, ultimii patru de la Clubul Sportiv Școlar Cluj, antrenor Alexandru Paloșanu – aparţine grupei D cu Știinţa Petroșani, Griviţa Roșie și TCI Constanţa. Ocupă locul 4 cu 8 puncte și accede în grupa valorică 9-16, terminată pe locul  13 cu 27 de puncte (14 6 1 7 90-95), loc fatidic de baraj pentru rămânerea în divizia „A”. Trei sunt echipele participante, în ordinea clasării lor finale, Vulcan București 6, CFR Brașov 4, Poli Cluj 2 puncte și, odată cu ele, drumul diviziei secunde. După un final inedit, „biroul FRR considerând că Vulcan și CFR (12-12) nu și-au apărat corect șansele în această partidă și ţinând cont de faptul că ele au acumulat același număr de puncte cu  Poli, a hotărât organizarea unui nou turneu de baraj (între Vulcan, CFR și Politehnica). O decizie care bucură pe toţi iubitorii acestui sport. Sperăm ca la acest nou turneu, studenţii vor juca la adevărata lor valoare, pentru  rămânerea lor pe prima scenă rugbystică a ţării, să nu depindă de jocul rezultatelor” (Făclia, 3 iulie 1979, pag. 2, M. I. Radu). Nu a fost însă să fie. Din păcate pentru noi, barajul dă câștig de cauză celor de la Vulcan  Bucureşti şi CFR Braşov. Cu doar 2 puncte, Politehnica nu a putut emite pretenţii, drumul spre B fiind unul firesc. În seria a II-a „B”, CFR Cluj ocupă în final locul 2 (18 14 3 1 282-99 47), ratând la numai un punct prima  poziţie, ocupată de Electrotimiș Timișoara, 48 de puncte. Acest loc 2 anunţă un CFR Cluj de zile mari în ediţia următoare.

1979/1980. În divizia B, Politehnica face parte din seria a 2 – a alături de concitadina CFR Cluj. Finalul este surprinzător: Gloria PTT Arad – 55, CFR Cluj – 52, Electrotimiş Timişoara – 46, Politehnica Cluj – 46, dar  esaveraj inferior.

1980/1981. Din nou cele două echipe  clujene, Politehnica și CFR-ul se găsesc faţă în faţă, de data aceasta în seria a III-a „B”. Pentru care a fost adoptată o nouă formulă de desfășurare, prin alcătuirea a șase serii în loc  de patru. Accede în barajul pentru „A”, CFR Cluj, echipa lui Mircea Rusu clasându- se pe locul 4 din șase participante. Au fost aproape de „A” Vișan, Mărginean, Mureșan, Brad, Muntean, Ursu, Rus, Pârţoc, Corujan,  Băgăcean, Moldovan, Ilca, Hudrea, Soos, Pop, Lovusz, Răcean, Sicoe, Novac, Pușcaș, Marcu, Marta, Marton, Susa, Făgădar, Bărnuţiu, Tico, Spătaru, Leoca. Antrenorul Alexandru Paloșanu – pierde calificarea în A la  Suceava. Mircea Rusu renunţă la echipa CFR, ajungându-se la o comasare cu Politehnica, motivul fiind cel al unei calificări… sigure.

1981/1982. În seria a III-a a diviziei  „B”, Politehnica Cluj – Todea, Boca, Chihaia, Stan, Mureşan, Ursu, Marta, Mărginean, Baciu, Corbureanu, Sabău, Bărnuţiu, Stănilă, I. Leoca, A. Leoca, Novac, Cimpoacă, Spătaru,  Budai, antrenor Alexandru Paloşanu – termină pe primul loc şi accede în barajul de promovare pentru divizia ‚A’. Finalistele sunt Rapid Bucureşti (seria I), Olimpia Bucureşti (seria a II-a), Politehnica Cluj (seria a III-a), Gloria Bucureşti (seria a IV-a), Midia Năvodari (seria a V-a) şi Rapid Buzău (seria a VI-a). Finalul dă câştig de cauză echipelor Rapid Bucureşti – 26 puncte, respectiv Politehnica Cluj – 24 puncte, care promovează în prima divizie.

1982/1983. În componenta Todea,  Boca, Băgăcean, Stan, Moisil, Giura, Chihaia, Tăut, Mureşan, Marton, Boier, Ursu, Marta, Mărginean, Baciu, Corbureanu, Sabău, Bărnuţiu, Stănilă, Iuliu şi Aurel Leoca, Novac,  Cimpoacă, Spătaru, Motrescu/ex Farul, Budai, antrenor Alexandru Paloşanu – Politehnica termină pe locul 12 cu 44 de puncte (8 2 16 190-485). Este locul care plasează echipa clujeană în A2, primele zece clasate  alcătuind grupa A1, într-o formulă nouă pentru ediţia următoare de campionat.

1983/1984. Începând cu returul, Politehnica devine „U” 16 Februarie Cluj, avându-i în lot pe Marcu, Novac, Copil, A. Leoca, Stănilă, Corbureanu, Sabău, I. Leoca, Răceanu, Roşu, Cimpoacă, Mărginean, Stan, Boier, Popa, Petrican, Moisil, Tăut, Roman, Marton, Budai, Mureşan, Cosma, antrenor Alexandru Paloşanu. Echipa are o comportare mulţumitoare, locul 3 în A2 – 37 de puncte (18 9 1 8 207:220). Seria este câştigată de Gloria Arad cu 41 de puncte.

1984/1985. În A2, „U” 16 Februarie Cluj, antrenori Alexandru Paloşanu/principal şi Octavian Chihaia, secund – în lot Gădălean, Dănilă, Novac, Sabău, Marcu, Ţico, Trandafir, Copil, Corbureanu, Răcean, I. Leoca,  Cimpoacă, Mărginean, Marta, Popa, Petrican, Oroian, Tăut, Moisil, Ailenei, Pătraş, Băgăcean, Pop, Budai, Doja, Nechita – ocupă în final locul 6, cu 34 de puncte (18 8 0 10 237:227). Mult prea puţin faţă de primele clasate, Sportul Studenţesc şi Rapid Buzău, ambele cu 46 de puncte. Clasarea o putem considera merituoasă, „având în vedere că echipa este în plin proces de maturizare, majoritatea componenţilor ei fiind  foarte tineri, unii încă la vârsta junioratului” (‚Făclia’, 21 iunie, 1985, pagina 2, semnat F. Hariuc).

1985/1986. Ediţia a 69-a aduce o noutate sub raportul disputării meciurilor de clasament. „U” Cluj – Răcean, Copil, Marcu, I. Leoca, Corbureanu, Sabău, Roşu, Nechita, Giurgiu, Oroian, Raţiu, Marta, Mărginean, Popa,  Moisil, Han, T. Pop, Budai, Băgăcean, Ailenei, Bordei, Părtaș, antrenori Alexandru Paloşanu şi Octavian Chihaia – face parte din seria I, alături de Steaua, CSM Sibiu, Ştiinţa Petroşani, Griviţa Roşie, Sportul Studenţesc, Rulmentul Bârlad, Locomotiva Paşcani, Midia, CSM Suceava. Clasarea pe locul 8 a „U” Cluj înseamnă meciuri pentru locurile 15 – 18 în ierarhia finală. „U” Cluj şi Gloria PTT Arad îşi împart victoriile în cele două manşe, 18:6 „U” în tur, victorie Gloria cu 14:6 în retur, rezultate în urma cărora, universitarii ocupă locul 15.

1986/1987. „U” 16 Februarie – Răcean, Copil, Marcu, Sabău, Corbureanu, I. Leoca, Nechita, Roşu, Mărginean, Cimpoacă, Giurgiu, Oroian, Chihaia, L.Pop, Marta, Raţiu, E. Mărginean, Ardeleanu, Han, Moisil, T. Pop,  Pătraș, Ailenei, Băgăcean, antrenor Alexandru Paloşanu – este repartizată în seria I, clasamentul după ultima etapă a returului fiind următorul: Steaua 52, Griviţa Roşie 44, Ştiinţa Petroşani 38, CSM Suceava 36, CSM Sibiu 36, TCI Constanţa 35, Rulmentul Bîrlad 34, „U” 25, UAMT Oradea 22. Este o comportare slabă, cu un tur terminat pe ultimul loc, 10, cu numai 11 puncte, un retur ceva mai bun, totalul fiind 18 3 1 14 124:333 şi 25 de puncte. Acest rezultat, prin restructurarea campionatului, trimite gruparea „U” Cluj în A2. Cu alte cuvinte, o nouă retrogradare prin restructurarea sistemului competiţional intern la nivel de prim eşalon.

1987/1988. Divizia A cuprinde 12 echipe, elita cu alte cuvinte,… Steaua, Dinamo, Griviţa Roşie, Farul, Universitatea Timişoara,… „U” 16 Februarie Cluj face parte din A2, seria a 2 – a, împreună cu Rapid Bucureşti, Gloria PTT Arad, UAMT Oradea, Metalurgistul Cugir, Carpaţi Mîrşa, IOB Balş, Energia Bucureşti. Lotul este cel cunoscut, nu sunt schimbări mari: I. Leoca, Nechita, Sabău, Marta, Mişan, Lungu, Marcu, Corbureanu, Giurgiu, Budai, Raţiu, Han, Mărginean, Cimpoacă, Roman, Copil, Roşu, Oroian, L. Pop, antrenor Alexandru Paloşanu. În urma rezultatelor, „U” Cluj intră în grupa valorică 5 – 8, alături de Maşini Grele Bucureşti şi Constructorul Constanţa, ocupând în final locul 5 cu 18 puncte.

1988/1989. „U” 16 Februarie – Cimpoacă, Giurgiu, Budai, Corbureanu, Sabău, Mişan, Marta, Nechita, I. Leoca, Han, Mărginean, Marcu, Lungu, Sabău, Roman, Martac, antrenor Alexandru Paloşanu – ocupă doar locul 7  în A2, seria a 2-a, clasare ce trimite team-ul clujean în B.

1989/1990. Seria a IV – a a diviziei ‚B’  produce una dintre cele mai mari şi neplăcute surprize de campionat, ratarea promovării de către „U” 16 Februarie Cluj! Chiar dacă în lot se aflau jucători experimentaţi precum Han, Băgăcean, Martac, Giurgiu, I. Leoca, Sabău, Copil, Mărginean, Marcu, Ailenei. Numele noi sunt Clapa, Popean, Rus, Doja, Dan Paloşanu, Ilcă, Groza, Stupar, Hîmpea, Dunca, Şerban. Turul este dătător de speranţe, cu „U” pe primul loc – 25 de puncte (9 8 0 1 212:75). Finalul returului însă fixează gruparea clujeană pe locul 2 cu 43 de puncte, la numai un punct de Minerul Lupeni – 44 puncte, Minerul promovând astfel în A2! Ediţia în sine merită o atenţie specială.

La sfârşitul turului, 1989, „U” 16 Februarie Cluj trece printr-o încercare extrem de grea. Decembrie 1989 găseşte teamul universitar fără antrenor, fără un plan de pregătire, cu şanse mici de reluare a pregătirilor. Mai mult, dezorientarea generală post Decembrie 1989, face ca noua stare de lucruri din firma 16 Februarie să anuleze toate micile facilităţi acordate jucătorilor până atunci, jucători angajaţi în uzina clujeană. Fără nici un sprijin  real, jucătorii apelează la inginerul Mircea Rusu care, sub influenţa generațiilor pregătite în și de școală, reușește să refacă echipa, în conducere fiind cooptat și profesorul Octavian Chihaia. Fără aceste momente de degringoladă, cu siguranţă „U” ar fi promovat în „A 2”. Finalul turului le dădea din plin acest drept…

1990/1991. Divizia B, seria a 4-a… Noul antrenor al echipei este suceveanul Ştefan Ionescu, adus de președintele Ioan Pop, care a condus secția de rugby până în anul 2000. Organizator, Leoca Iuliu. Abordarea noii ediţii se face cu Han, Clapă, Băgăcean, Popean, Rus, Marta, Leaș, Pop, D. Paloşanu, Ilcă, Sinteregan, Martac, Giurgiu, I. Leoca, Sabău, Pasc, Bortiş, Stupar, Copil, Mărginean, Marcu, Ailenei, Hâmpea, Bor, Dunca şi Şerban. Și profesorul Ștefan Ionescu readuce „U” în A2, echipa ocupând locul 1 în turneul de promovare cu 16 puncte.

1991/1992. În A2, seria a II-a, Copil, Ilca, Sabău, Pasc, Groza, Șinteregan, Birta, Vladimir, Marta, Rus, Hîmpea, Stupar, Han, Giurgiu, au o comportare mulţumitoare, reușind un loc 3 cu 27 de puncte, tot atâtea cât ocupanta locului 2, Rulmentul Bârlad, și cu trei mai puţine decât ocupanta locului 1, Minerul Lupeni, apropiate valoric, lucru vizibil încă după întâlnirile din tur.

1992/1993. Seria a II-a A 2 este câștigată de Gloria București. Comportarea clujenilor este oscilantă, de la victorii nete, 44-0 cu Minerul Berbești, 45-7 cu Chimica Tr. Măgurele la înfrângeri inexplicabile, 5-10 cu CFR Brașov, 7-9 cu Minerul Berbești în meciul retur, 10-13 cu Locomotiva Metrou București sau 12-14 cu Chimica Tr. Măgurele!

1993/1994. Se adoptă o nouă formulă de campionat naţional pentru A1 cu trei grupe a câte patru echipe. A2 rămâne neschimbată, cu două serii a câte opt echipe. „U” 16 Februarie, cu multe noutăţi în lot – Șugar, Nichitean, Groza, Martac, Șinteregan, Sabău, Cilinca, Răcean, Săuan, Gontineac, Maftei, Tămaș, Pasc, Copil, S. Ciorăscu, Leaș, Cr. Ciorăscu, Dan Paloșanu, Brînză, Rădulescu, Popean, Băgăcean, Cerceș, Mihai, Flutur, Bisag, Găvan, antrenor Ștefan Ionescu – ocupă în final locul 1 cu 40 de puncte, 16 12 0 4 699-117, esaveraj unic în rugby-ul românesc! Locul 2 este ocupat de IATM Oradea, tot cu 40 de puncte, 16 12 0 4 388- 171. „U” promovează, după mulţi ani, în A1, nu fără a uita scorurile astronomice înregistrate, 132-7 cu Chimia Tr. Măgurele, 147-5 cu Termoenerg București, 66-6 cu CFR Brașov,…

1994/1995. Bronz! Prima medalie din istoria rugby-ului clujean. Este ediţia care aduce prin „U” Cluj rugby-ului clujean prima medalie în CN al seniorilor, cea de bronz. Realizată de profesorul Ștefan Ionescu cu Popean,  Budai, Băgăcean, Cerceș, Cilinca, Șinteregan, Mihai, Leaș, Cr. Ciorăscu, Dan Paloșanu, Hilma, Rus, Vladimir, Șugar, S. Ciorăscu, Tămaș, Rădulescu, Brînză, Flutur, Groza, Nechitean, Surdu, Gh. Sabău, Răcean, Gentineac, Franciuc, Pasc, Săuan, Bisag, Drăgan, Maftei, Copil, organizator, Leoca Iuliu. „U” intră în turneul final 1-6 ocupând locul 1 în seria 1/A, cu 14 puncte. Este ediţia în care „U” învinge Dinamo de trei ori înregistrând o singură înfrângere, mai precis, în ordinea meciurilor, Dinamo – „U” 14-8, „U” – Dinamo 19-11, „U” – Dinamo 13-12 și Dinamo – „U” 20-22! Victoriile obţinute în tur (amintitul 13- 12 cu Dinamo, 56-3 cu Minerul Lupeni, 18-0 cu Rulmentul Bârlad) și cele din retur (22-20 – Dinamo, 17-9 – Farul, 21-13 – Minerul Lupeni, 44-14 – Rulmentul) au consfinţit bronzul pentru „U” Cluj cu 24 de puncte. Într-un context în care Farul devenea campioană naţională cu 26 de puncte iar Steaua vicecampioană cu … 25 puncte!

1995/1996: Bronz din nou!!! Nimic nu anunţa acest bronz universitar clujean, mai ales după finalul de tur, încheiat de elevii provesorului Ștefan Ionescu – Copil, Franciuc, Răcean, Nichitean, Cilinca, Maftei, Șugar,  Crăciun, Cr. Băgăceanu, Croitoru, Gontineac, Bișag, Ciorăscu, Drăgan, Groza, Săuan, Flutur, Leaș, Tămaș, Dan Paloșanu, Rădulescu, Socaciu, Budai, Popean, Iacob – pe locul 6 cu 23 de puncte (11 6 0 5 317-164). Cu toate că între învinsele turului se numără Farul (29-17), Dinamo (16-8), Universitatea Timișoara (48-31). Returul aduce însă pentru „U” Cluj opt victorii, unele importante, 29-3 Griviţa, 15-7 Steaua, 24-16 Universitatea Timișoara, 50-10 CFR Constanţa și universitarii reeditează bronzul. Și totuși nu a fost o ediţie ușoară pentru staff-ul managerial: abandonează activitatea competiţională Martac, Hîlmă, Paloșanu; Brînză preferă Franţa; apar nemulţumiri legate de salarii… După ultima întâlnire de campionat, adversara CFR Constanţa, profesorul Ștefan Ionescu avea să declare, „departe de ceea ce s-a întâmplat în această partidă, vreau să spun că  întregul an competițional ’95-’96 m-a mulţumit, iar performanţa din final mă bucură foarte mult. Necazurile datorate numeroaselor accidentări și lipsei acute de bani, a pus sub semnul întrebării, mult timp, aceste medalii  de bronz. Felicit întreaga echipă” (Adevărul de Cluj, pag. 12, 26 iunie 1996, interviu realizat de Cristian Bara).

1996/1997. D.N. aduce „U” Cluj – Popean, Săuan, Nichitean, Maftei, Croitoru, Copil, Răcean, Iacob, D.Paloșanu, V. Samuil, Cilinca, Flutur, Roșescu, Rădulescu, Tămaș, Budai, Bișag, Dragomir, Tincu, Băgăcean,  Socaciu, Rus, Cr. Ciorăscu, Gheţa, antrenor Ștefan Ionescu – locul 6 (22 11 1 10 528-467 45). Chiar dacă în tur, „U” a învins Dinamo (13-12), Steaua (15-13), Griviţa (32-14), finalul găsind „U” pe locul 5 cu 26 de puncte. Returul nu a mai fost să fie la fel de bun și constant, cu înfrângeri destul de mari ca scor, 31-47 – Universitatea Timișoara, 10- 34 – Dinamo, 28-60 – Steaua. Locul este comentat obiectiv de profesorul Ștefan Ionescu, „Sunt nemulţumit de comportamentul echipei, cu fluctuaţii multe în acest campionat. Am încheiat un an greu, așteptăm un altul mai bun” (Adevărul de Cluj, 1 iulie 1997, pag. 8). Nemulţumirea antrenorului clujean se făcea simţită și în final de tur, „U” ocupând locul 5 cu 26 de puncte, „După încheierea turului nu putem fi în totalitate mulţumiţi. Obiectivul pe care-l avem este în mare, realizat, anunţând o poziţie între locurile 3-5” (Adevărul de Cluj, pag. 10, 20 noiembrie1996). Partida de sâmbătă, 28 iunie 1997, a constituit și prilejuit retragerea din activitatea sportivă de performanţă a lui Vasile Băgăcean la 37 de ani, dintre care 21 de ani dăruiţi „U” Cluj, „De ce această statornicie? Pentru că ardelenii nu sunt oameni care să plece, sunt oameni care rămân și sfinţesc locul” (Adevărul de Cluj, 30 iunie 1997, pag.9, Mulţumim Vasile Băgăcean).

1997/1998: Bronz!!! Al treilea bronz naţional pentru „U” Cluj a fost realizat de Răcean, Dragomir, Maftei, Iacob, Brădăţan, Bișag, Franciuc, Stupar, Săuan, Copil, Flutur, Tincu, Rădulescu, Tămaș, V. Samuil, Cr. Ciorăscu,  Socaciu, Cilincă, Popean, Petre, Bogdan Ionescu, nimeni altul decât fiul antrenorului Ștefan Ionescu, Popean, Gheţa, Rus, Paloșanu, R. Samuil, Lupu, Cantor, Iacob, Lungeanu, alături de profesorul Ștefan Ionescu aflându-se pe banca tehnică și Octavian Chihaia. Organizator, Leoca Iuliu. Echipa a reușit un parcurs de regularitate, asigurându-și preţioasa medalie încă din etapa a 19-a, 62-15 cu Rulmentul Bârlad. A fost ediţia în care universitarii au înfrânt Dinamo la București, 16-11 (10-6) după „un meci greu. Din partea noastră mai disciplinat, mai ordonat, în care nu am mai dat cadouri așa cum am făcut-o în meciul cu Steaua. Pot spune că am fost și vom rămâne campionii ratărilor”, ca să-l citez pe profesorul Ionescu (Adevarul de Cluj, 7 noiembrie 1997, pag. 10). Au mai fost victoriile la Farul / 38-15, Rulmentul Bârlad /14-3 în tur, alte trei în retur, spre sfârșitul campionatului, decisive pentru realizarea obiectivului, 62-15 – Rulmentul, 40- 20 cu Rapid și 57-3 cu Minerul Lupeni. Bronzul mai are o conotaţie, cea a vârstei echipei clujene, 22 de ani, dintre cele mai accesibile marii performanţe, prin vitalitate și ambiţie”. Și punctul pe „i” l-a pus tot profesorul Ionescu, „Rugby-ul românesc trebuie regândit, începând cu selecţia, capitol la care suntem foarte deficitari. Nu am văzut în Franţa jucători mici ci doar jucători de talie, gabarit și viteză. La noi se mai pleacă de la ideea „vine cine poate, rămâne cine vrea”. La ei toţi fac rugby în școală și numai cei mai buni urcă pe scara valorilor. În România anilor ’90 existau circa 60-70 de echipe de juniori. Acum sunt 12, dintre care doar șase de valoare, restul mimând. Cred că rugby-ul nostru se apropie de un dezastru”. „U” Cluj realizează o nouă performanţă, repet, bronzul, detașat faţa de urmaritoarele sale, 49 puncte (22 13 1 8 647-418). În urma clujenilor, Farul (43), Universitatea Timișoara (42), Foresta Sibiu (41)…

1998/1999. Universitarii clujeni –  Maftei, Iacob, Dragomir, Franciuc, Săuan, Copil, Flutur, Tămaș, B. Ionescu, Tincu, Cr. Ciorăscu, V. Samuil, R. Samuil, Tudori, Croitoru, Lungeanu, Popean, Brădăţan, Hîmpea, Stuparu, Oprea, Cerceș, Bișag, antrenori Ștefan Ionescu, Octavian Chihaia, Leoca Iuliu – sunt aproape de un alt rezultat de valoare. Finalul îi găsește însă pe poziţia a 4-a cu 44 de puncte (22 11 0 11 568-457), la doar patru puncte distanţă de ocupanta locului 3, CSM Sibiu/48 puncte. „U” își trece în cont victorii la Farul (39-7), Steaua (16-12), Minerul Lupeni (17-15), victorie reușită în deplasare și pe un teren unde se câștigă greu… Rămân la părerea că bronzul s-a pierdut la Cluj‑Napoca, în etapa a 14-a, „U” – CSM Sibiu 34-35 (17-15), una dintre marile surprize ale etapei în sine și ale campionatului, dar și în urma înfrângerii, tot în Parcul sportiv „Iuliu  Haţieganu”, în faţa eternei rivale Dinamo, 17-22, meci încheiat cu o bătaie ca în filme, spectacolul sportiv fiind stricat la propriu și la figurat de arbitrul bucureștean Ion Davidoiu, Dinamo câștigând nemeritat.

1999/2000. Ediţia 84 debutează cu o nouă formulă. Cea a echipelor împărţite în patru serii a câte patru, primele două formând grupa valorică 1-8, restul grupa 9-16. Gheţa, Gîrda, Lungeanu, Ailinchi, Deli, Lazăr, Cerceș,  Oprea, V. Samuil, Tudori, Petre, Rădulescu, R. Samuil, Tincu, Roman, Bulai, Șimandi, Drăghia, Cr. Podea, Copil, Brădăţan, Marin, Săuan, D. Podea, Daschievici, Panaite, Stupar, Dragomir, Lupu, Filip, Hîmpea, antrenori Ștefan Ionescu, Octavian Chihaia fac parte din seria a IV-a, alături de Minerul Lupeni, Farul și Poli NENA Iași. O grupă în care suspansul a prevalat, calificată a doua, „U” Cluj, hotărându-se după ultima întâlnire din Parcul sportiv „Iuliu Haţieganu”, „U” – Farul 29-11 (10-3), meci pe muchie de cuţit, cu răsturnări de scor dar și ratări neașteptate. Plăcută surpriză a seriei este Poli NENA Iași. Plăcută pentru că rezultatele  ieșenilor se confirmă și în grupa 1-8. „U” Cluj ocupă în finalul Campionatului Naţional poziţia a 6-a – (14 5 1 8 272-321), 25 puncte – deloc conformă cu valoarea lotului. Bronzul a fost pierdut în exclusivitate pe mâna  arbitrilor bucureșteni, „U” fiind furată, acesta e termenul corect, la întâlnirile susţinute cu Rulmentul Bârlad (5-15), REMIN Baia- Mare (12-13). Întâlnirea de la Baia-Mare, etapa a 12-a, 17 iunie 2000 a dus la aplicarea mai multor sancţiuni clujenilor, prof. Ștefan Ionescu și Iuliu Leoca – 8 etape (!!!), Popean – 1 etapă. Sau, ca să-i dăm cuvântul profesorului Ionescu, „Am fost umiliţi și jigniţi cum rar ne-a fost dat… Ne-au tratat ca pe niște  mincinoși. Au fost crezuţi cei care trăiesc de pe spatele rugby-ului românesc și nu cei care trudesc efectiv pentru rugby. Am tras încă odată un semnal de alarmă, arătând că este inutil să te prezinţi în faţa Comisiei de  disciplină. Sunt bani pierduţi în zadar, sunt nervi, este timp irosit de pomană”.

Ediţia 1999-2000 a fost adjudecată la pas de Dinamo (14 12 11 582-254 39), urmată de Steaua (31), NENA Iași (29), Griviţa (26), REMIN (26), locurile 7-8 revenind team-urilor Rulmentul Bârlad (24), respectiv CSM Sibiu, tot cu 24 de puncte. Un clasament surprinzător după cel final de tur, am în vedere numai locurile 4-8, cu alte cuvinte, 4 – „U” Cluj 14 puncte, 5 – Rulmentul Bârlad (14), 6 – CSM Sibiu (14), 7 – REMIN (13) și pe locul 8  Griviţa cu 12 puncte. Primele trei locuri la final de tur sunt ocupate de Dinamo, Steaua și NENA Iași, echipe care și-au păstrat poziţiile până în ultima etapă de campionat! O constanţă nemaiîntâlnită în alte ediţii… Ca  semn al competenţei și profesionalismului, profesorul Ionescu a fost numit selecţioner al naţionalei de tineret.

2000/2001: Argint!!! Argint pentru  „U” Cluj! Pentru ediţia ce debutează la 9 septembrie, Federaţia Română de Rugby a menţinut sistemul ediţiei precedente, patru grupe a câte patru echipe, cu primele două clasate în  grupa 1-8 / play off, următoarele în grupa 9-16 / play out. „U” Cluj, pe baza clasificării 1999/2000, a intrat în grupa „C”, alături de Universitatea Timișoara, Poli Iași și CFR Constanţa, grupă pe care o poate câștiga cu  ușurinţă. Lotul nu a suferit mari schimbări, deci: Popean, Oprea, Cerceș, Bălan, Deli, Lazăr, Lungeanu, Gheţa, Petre, V. Samuil, Tudori, R. Samuil, Tincu, Roman, Bulai, Cr. Podea, Copil, Marin, B. Cantor, Cr. Săuan, D. Podea, Stupar, Dragomir, Panaite, Lupu, Brădăţan, Deschievici, Socaciu, Hîmpea, Teodorescu. Ca noutăţi sunt amintiţi fraţii Florea (ex- Magic București), Taloș și Voicu (promovaţi de la CSS UMR Cluj), organizator Leoca Iuliu. Este o ediţie interesantă pentru studenţii clujeni. Ea debutează cu profeso rul Ştefan Ionescu ca antrenor principal şi profesorul Octavian Chihaia ca secund. Returul îl aduce pe banca tehnică pe  fostul internaţional Petre Motrescu în postura de antrenor principal, secund fiind Octavian Chihaia. Echipa obţine victorii confortabile cu Universitatea Timişoara (74-5), CFR Constanţa (60-3), o victorie muncită cu Poli Iaşi (19-17), apoi 66-9 cu CFR Constanţa, 19-8 cu CSM Sibiu, 23-6 cu Farul, 43-13 cu Rulmentul Bîrlad, 43-12 cu REMIN Baia Mare, o înfrângere previzibilă cu Steaua (10-19), o alta usturătoare cu Dinamo (0-20) şi un final cu o victorie în faţa Farului, la Constanţa, 27-10, victorie care aduce „U” Cluj primul argint din întreaga participare în prima divizie valorică a ţării. Punctele echipei noastre au fost reuşite de Bălan (eseu), Săuan (eseu),  Brădăţan (2 tr), Cristian Petre (eseu), Hîmpea (dropgol de la… 40 de metri!), Ioan Teodorescu (eseu). Ultima etapă nu a mai avut istoric, „U” Cluj – CSM Sibiu 51 – 8, un motiv în plus de a sărbători primul argint din istoria echipei de rugby.

2001/2002. „U” Cluj abordează noua ediţie de campionat cu Cerceş, Bogdan Bălan, Lazăr, Stupar, Gheţa, Deli, V. Samuil, Cristian Petre, Nicolae Rus, Frîncu, Domocoş, Şimandi, R. Samuil, Marin, Daschievici, Popovici,  Apjok, Dragomir, Harnagea, Bişag, Lupu, Teodorescu, Panaite, Roman, Brădăţan, Hîmpea, antrenori Petre Motrescu (principal) şi Octavian Chihaia (secund). Comportarea echipei în tur este în linii mari, bună, victorii nete cu Metrorex (42-17), Griviţa Roşie (74-9), REMIN Baia Mare (47-14), înfrângeri cu Dinamo (14-29), Rulmentul Bîrlad (10-12!), Steaua (5-31), un egal surprinzător cu Poli Iaşi (15-15). Returul nu mai este la fel de fast, înfrângeri cu Dinamo la Cluj (17-18), cu Farul la Constanţa (27-32), o victorie în faţa Stelei (32-15), echipa ocupând în final locul 4 cu 29 de puncte (7 1 6 370:266), la doar un punct diferenţă de REMIN Baia Mare,  ocupantă a locului 3 cu 30 de puncte.

2002/2003. Sunt în lotul universitar Cerceş, Manea, N. Rus, Popean, Bulai, V. Rus, Bogdan Bălan, Cr. Podea, Gheța, Dragomir, Cantor, Ciobanu, Voicu, Teodorescu, Brădățan, V. Samuil, Simandi, Roman, Marin,  Colțuneac, Bucur, Manci, Damian, Deli, Domocoş, Meseșan, Diniș, Harnagea, Lazăr, antrenori Petrică Motrescu/principal şi Octavian Chihaia/ secund. Ca rezultate, 23-12 cu Mangalia, 17-16 cu Dinamo. A ieşit în  evidenţă, în sens negativ desigur, arbitrul bucureştean Mircea Paraschivescu, cel care a pus la bătaie un întreg arsenal pentru a ajuta Dinamo, apoi, 27-24 cu Rulmentul Bârlad în deplasare, 29-13 cu Farul, 21-34 cu  Steaua,… Universitarii vor ocupa în final locul 5 cu 38 de puncte (10 1 7 460-396).

2003/2004: Bronz! Bronz! Bronz! Antrenor principal devine Octavian Chihaia, cel care îi are în teren pe Cerceş, Ion Paulică, Zup, N. Rus, Boar, Cioriciu, Diniş, Bogdan Bălan, Popean, Gheţa, Marin, Colţuneac,  Teodorescu, Voicu, Dragomir, Roman, Manci, Taloş, Fărcaş, Ciobanu, Crăciunaş, Costel Leoca, Manea, Cantor, Cristian Podea. Din nou comportarea rugbyştilor clujeni este la înălţime, ei reuşind evoluţii bune şi foarte  bune, încununate cu locul 3 şi din nou medalii de bronz. Este a patra medalie de bronz naţional pentru seniorii „U” Cluj. Ca rezultate notabile sunt de amintit următoarele: 34-3 cu Rulmentul Bîrlad, 49-0 cu Bucovina  Suceava, 17-3 cu Ştiinţa Petroşani, 22-5 cu Farul, 24-22 cu Minerul Lupeni, 70-9 cu Poli Iaşi, 48-12 cu Zenner Arad.

2004/2005. Echipa are un nou nume, „U” Agressione Cluj, în componenţa Cerceş, Gheţa, Taloş, Samuel Mariş, Fărcaş, Roman, Lupu, Popean, Eva, Hîmpea, Teodorescu, Ciobanu, Gal Csaba, Voicu, Zup, Donciu, Petraş, Uţiu, Hojbotă, Costel Leoca, Crăciunaş, Bogdan Motrescu, Florea, Andronic, Bîlc, Boar, Roşcanu, antrenori Aurel Popean şi Bogdan Voicu. Din retur, revine Ștefan Ionescu, antrenor. Nu este o ediţie reuşită, locul 4 în  final de campionat. Singurele victorii confortabile sunt cele cu Minerul Lupeni (44-8), Zenner Arad (18-0), Bucovina Suceava (72-5).

2005/2006. Nu sunt schimbări semnificative în lotul „U”, deci Cerceș, Gheța, Taloș, S. Mariș, Fărcaş, Roman, Lupu, Popean, Eva, Hâmpea, Ciobanu, Gal, Voicu, Cantor, Uțiu, Costel Leoca, Bâlc, Boar, antrenor George  Sava, director tehnic Ștefan Ionescu. Este anul în care „U” ocupă în final locul 4, la capătul unui sezon competiţional cu multe rezultate bune.

2006/2007. Tot cu George Sava ca antrenor principal, „U” – Cerceş, Taloş, Gheța, S. Mariș, Roman, Popean, Eva, Hâmpea, Gal, Voicu, Cantor, Uţiu, Boar,… – finalizează campionatul pe locul 6, loc bun dacă ne gândim  la lotul de jucători.

2007/2008. Revine ca antrenor principal Octavian Chihaia. Jucători în teren sunt Teodorescu, Spătaru, Hîmpea, Vasiliu, Boar, Doroftei, Gheţa, Samuel şi David Mariș, Bogdan Ionescu, Uţiu, Fărcaş, Andrei Gorcioaia,  Buzea, locul ocupat fiind 5. Un loc bun dacă ţinem cont de tinereţea lotului universitar, o medie de vârstă de 22 de ani!

2008/2009. Director tehnic este Ştefan Ionescu, antrenori Octavian Chihaia/principal şi Simion Mărginean/secund. În lot: Voicu, Andrei Gontineac, Pop, Târpescu, Teodorescu, Banu, Buzea, Spătaru, Vescan, Oprea,  Hîmpea, Manole, Cabuz, Vasiliu, Boar, Pungea, Borobei, Sălăgean, Doroftei, Gheța, Cioară, David Mariş, Ionuţ, Fărcaş, Ionescu, Gavril, Otavă, Andrei Gorcioaia, Mihai Gorcioaia, Barbu, Uţiu, Pralea. Este lotul care  reuşeşte locul 5, bun dacă luăm în calcul din nou, media de vârstă a echipei, 22 de ani!

2009 / 2010. Echipa este antrenată de Octavian Chihaia şi Simion Mărginean. Lotul „U” Cluj este format din jucătorii Pungea, Doroftei, Boar, Ionescu, David Mariş, Curcă, Andrei şi Mihai Gorcioaia, Uţiu, Spătaru,  Gontineac, Nicolae Rus, Buzea, Barbu, Tîrpescu, Cozma, Borobei, I. Ciaparii, R. Ailenei, Vagner, Pop, Pălii. „U” Cluj ocupă în final locul 8.

2011. Ediţia 2011 aduce în rugby-ul românesc la nivel de prim eşalon, o structură nouă, Superliga. O Superligă care debutează cu… şapte echipe, în ordinea clasării lor la final de campionat: Ştiinţa CSM Baia Mare,  RCMUV Timişoara, Farul, Steaua, Dinamo, CSM Bucureşti şi „U” Cluj. Structura nouă a adus şi o formulă inedită de campionat, sezon regulat (partide tur – retur), apoi partide în play-off şi play-out, semifinale şi finale. „U” Cluj – Voicu, Uţiu, Spătaru, Cristian Săuan, Mihai Cozma, Brădăţan, Pralea, Barbu, Curcă, Mihai Gorcioaia, Nicolae Rus, Ionescu, Cîtea, Buzea, Gheţa, Boca, Petucher, Ionuţ, Răzvan Ailenei, Radu Gavril, Sergiu Pop,  Dan Vagner, Sălăgean, Moldovan, Paul Ailenei, Daniel Martac, Cristian Marinca, Paul Vescan, antrenor Octavian Chihaia/principal, Cristian Săuan/secund – ocupă în final locul 7. Universitarii reuşesc 221 de puncte (23 eseuri; 24 lovituri de pedeapsă, 17 transformări), marcatorul principal fiind Cristian Săuan, autor a 73 de puncte. Finalul de campionat este tensionat pentru studenţii clujeni, care refuză să participe la ultimul meci din campionat, deplasare la CSM Bucureşti. Gestul nu rămâne nepedepsit de federaţia de specialitate, „U” Cluj fiind retrogradată în Divizia Naţională. Este un moment dificil în care echipa rămâne și fără conducere. Totuși, finalul de an reunește un comitet de inițiativă care aduce împreună parteneri mai vechi (Nicu Bor, Ioan Irimiea, Alexandru Voicu, Mihai Munteanu, Marcu Valtar) ca și nou veniți (Traian Scridon, Raimonda Boian, Sorin Popa), toți mobilizați pentru relansarea echipei și atragerea resurselor necesare pentru performanță.

2012. Echipa este reprimită în Superligă, decizie neaşteptată a FRR, binevenită pentru iubitorii rugby-ului din Cluj şi mai ales pentru fani. Cu 2012 se lansează şi Proiectul Rugby U 2012, iniţiativă a fundaţiei secţiei de  rugby (președinte Tudor Socea, vicepreședinți Eugen Albu și Sorin Popa). Vizează creşterea gradului de performanţă sportivă şi civică, prin promovarea comunităţii locale şi menţinerea progresului echipei de rugby a „U” Cluj. Este un proiect ambiţios, priorităţile vizând promovarea jucătorilor ce provin din pepiniera proprie, dezvoltarea centrului de copii şi juniori, crearea unei echipe de tineret – veritabil laborator pentru prima echipă,  lansarea Fundaţiei şi a website – ului. „U” Cluj porneşte în ediţia 2012 cu o noua conducere, prof. dr. Traian Scridon (preşedinte secţie rugby) și Neculai Nichitean antrenor principal. Numai că… Neculai Nichitean  demisionează din funcţia de antrenor principal în cursul lunii martie, cu puţin înainte de startul oficial al noii ediţii de campionat. Îi ia locul Cristian Săuan, secondat de Bogdan Voicu şi Horea Hîmpea. Lotul este format din jucătorii Teodor Paraipan, Dragoş Vasile, Ionuţ Pîrvu, Bogdan Ionescu, Romulus Boar, Adrian Mazăre, Ionuţ Mazăre, Alexandru Banu, Cristian Săuan, Eduard Ciaparii, Ioan Teodorescu, Alin Uţiu, Radu Pralea, Daniel Martac, Alin Dragoniciu, Nicolae Rus, Claudiu Curcă, Iustin Ciaparii, Răzvan Ailenei, Paul Ailenei, Bogdan Sălăgean, Dan Gheţa, Paul Petucher, Dorian Ciocea, Moldovan Rareș. Finalul de campionat prinde  echipa „U” Cluj pe locul 7.

2013. „U” Cluj – Adrian Mazăre, Mihai Cozma, Alexandru Banu, Cristian Săuan, Ioan Teodorescu, Ionuţ Dimofte (venit la echipă din iulie 2013), Cristian Podea, Daniel Gheţa, Bogdan Sălăgean, Kamil Sobota, Bogdan  Ionescu, Nicolae Rus, Cristian Murgoci, Răzvan Ailenei, Andrei Diaconu, Daniel Martac, Nicolae Barbu, Eduard Ciaparii, Ionuţ Mazăre, Vasile Paraschiv, Bogdan Ciolocoiu, Petrică Vlasin, Sergiu Spătaru, Paul Ailenei,  Cîtea, Romulus Boar, Dorian Ciocea, Iftode, Radu Pralea, Valentin Roşu, Paul Petucher, antrenori Horea Hîmpea, Bogdan Voicu, Cristian Săuan – ocupă în final locul 6. Advesare în play – out, grupa locurilor 5 – 7, sunt CSM Bucureşti şi Dinamo, aceasta fiind şi ordinea finală a Superligii în partea ei inferioară. Important este că echipa universitară reuşeşte victorii la Dinamo, confortabile ca scor 31:20 (2 august, la Bucureşti; MVPul partidei – Cristian Podea; marcatori Dimofte 16 p, Murgoci/eseu, R. Ailenei/ eseu, plus un eseu de penalizare pentru „U”), respectiv 27:10 (23 august, 2013; marcatori I. Mazăre 10 puncte, Paraschiv 7, Cozma 5, Roşu 5). Este de amintit şi victoria în faţa celor de la CSM Bucureşti, pe Cluj Arena, scor final 24:19 (17:13). Noutatea ediţiei 2013 ţine de noul stadion pe care echipa „U” Cluj îşi dispută partidele din Superliga CEC Bank, Cluj Arena. Prima partidă a fost să fie „U” Cluj – Steaua 8:19 (8:7), 30 martie. 2014.

Ediţia 2014, tot pe structura Superligii CEC Bank plasează gruparea universitară pe locul 5. Loc la care şi-au adus contribuţia Boar, Gheţa, Vasiliu, Kamil Sobota, Sălăgean, Nicu Manolachi, Petucher, Diaconu, N. Rus, P. Ailenei, Rotar, Bogdan Ionescu, Murgoci, Curcă, R. Ailenei, Podea, Dimofte, McGrath VanWyk, Roşu, Moala Leimoni, Dordevic, Adrian Mazăre, Paraschiv, Dinu, Ionuţ Simion, Eduard Ciaparii, Alexandru Banu, Ionuţ  Mazăre, Andrei Nistor, Nicu Ignea, I. Ciaparii, antrenori Horea Hîmpea şi Ioan Teodorescu. Locul 5 înseamnă 34 de eseuri reuşite, 63 primite; cele mai multe eseuri – Cristian Murgoci – 6; cele mai multe puncte – Ionuţ Dimofte – 115 (4 eseuri, 19 transformări, 2 drop goluri, 17 lovituri de pedeapsă). Rezultate bune reuşesc universitarii abia în finalul sezonului, deși au făcut multe jocuri bune pierdute la limită. În play-out, „U” Cluj le-a avut ca adversare pe Steaua şi CSM Bucureşti, clasate în această ordine la final de partide. „U” Cluj are un final de sezon 2014 excelent, victorie la Bucureşti, cu CSM (30:28), victorie şi în Parcul sportiv „Iuliu Haţieganu”, cu Steaua 26:18.

2015/2016. „U” Cluj revine la un nume pe care l-a mai avut, „U” Prodvinalco Cluj, prin parteneriatul semnat cu apreciata firmă clujeană, brand de renume în sensul bun al cuvântului. La finalul acestui sezon al Superligii  CEC Bank, „U” Prodvinalco Cluj s-a clasat pe locul 5, lotul fiind format din jucătorii Wajdi Belfekih, Bogdan Toma, Romulus Boar, Alexandru Pădureanu, Daniel Gheța, Ștefan Drodevic, Claudiu Curcă, Ionuț Simion, Adrian Chiper, Andrei Ballok, Alexandru Bârlădeanu, Ionuț Mazăre, George Cătună, Paul Petucher, Alin Dinu, Sorin Suciu, Vlad Rotar, Răzvan Socaciu, Vlad Voievod, Samuel Cira, Eduard Ciapari, Vlad Toma, Ovidiu Melniciuc,  Leimoni Moala, Ovidiu Butoeru, Daniel Cadar, Csaba Gal, Alexandru Banu, Taniela Halafini, Alexandru Telesa, Antonio Savu, Florin Marin, Dragoș Vasile, Marcel Paraipan, Mohamed Belguidoum. Antrenori: Horea Hîmpea și Cristian Podea. Tot pe locul 5 s-au clasat universitarii și în Cupa României.

2016/2017. În acest sezon, „U” Prodvinalco Cluj termină pe locul 7, cu un total de 13 eseuri marcate și 76 primite. Ovidiu Melniciuc a reușit 4 dropgoluri, iar Csaba Gal unul, în tot sezonul echipa având șase cartonașe  galbene. Clujenii au disputat ultima etapă a sezonului 2016-2017 pe teren propriu contra CS Dinamo București, scor 17-45. ”U” Prodvinalco Cluj s-a clasat pe locul 6 în Cupa României, iar Darius Plăcintar a obținut medalia de bronz la Campionatul European U18, Douarnenez, Franța, împreună cu echipa națională U18. Lot: Romulus Boar, Silviu Vasiliu, Alin Davidoaia, Daniel Gheța, Alexandru Telesa, Laurențiu Nica, Rareș Straja, Răzvan Bârlădeanu, Alexandru Bertalan, Florin Marin, Sorin Suciu, Augustin Simuleac, Vlad Rotar, Vincent Lointier, Dragoș Vasile, Claudiu Curcă, Cristian Murgoci, Niculai Ailenei, Leimoni Moala, Ballok Andrei, Alin Vagner, Ovidiu Melniciuc, Paul Herman, Alin Dinu, Damian Dragoș, Alexandru Banu, Mohamed Belguidoum, Csaba Gal, Bogdan Toma, Tiberiu Both, Taniela Halafini, George Cătună, Ionuț Mazăre, Daniel Barna, Vlad Coroian, Alin Gog, Dan Băgăcian, Gabriel Podea și Adrian Marcu. Antrenor principal: Horea Hîmpea.

2017/2018. Superliga CEC Bank a strâns la start șapte echipe, dar pe parcursul sezonului au rămas doar șase, Politehnica Iași părăsind campionatul. Seniorii Romulus Boar, Silviu Vasiliu, Alin Davidoaia, Daniel Gheța, Alexandru Telesa, Laurențiu Nica, Rareș Straja, Răzvan Bârlădeanu, Alexandru Bertalan, Florin Marin, Sorin Suciu, Augustin Simuleac, Vlad Rotar, Vincent Lointier, Dragoș Vasile, Claudiu Curcă, Ștefan Dorfevici, Cristian Murgoci, Niculai Ailenei, Leimoni Moala, Ballok Andrei, Alin Vagner, Ovidiu Melniciuc, Paul Herman, Alin Dinu, Damian Dragoș, Alexandru Banu, Mohamed Belguidoum, Csaba Gal, Bogdan Toma, Tiberiu Both, Taniela Halafini, George Cătună, Ionuț Mazăre, Daniel Barna și juniorii Vlad Coroian, Alin Gog, Dan Băgăcian, Gabriel Podea și Adrian Marcu au adus echipa universitară pe locul 6. Antrenori: Horea Hîmpea și Cristian Săuan. În Cupa României, „U” Prodvinalco Cluj a acces până în sferturile de finală.

2018/2019. În Cupa Regelui, ediția 2018, universitarii s-au oprit în sferturile de finală, în urma înfrângerii cu CSA Steaua București, scor 21-45. În această partidă, „U” Prodvinalco și-a trecut în cont trei eseuri, autori Vasile Dragoș, Silviu Vasiliu și Vlad Toma, toate transformate de Ovidiu Melniciuc și Ionuț Mazăre. Finalul de campionat situează echipa pe un frumos loc V, după victoria în ultimă etapă de campionat pe terenul lui Dinamo București, scor 22-17. Lot: Silviu Vasiliu, Rareș Straja, Dănuț Gheța, Răzvan Bârlădeanu, Darius Plăcintar, Alexandru Bertalan, Dan Băgăcian, Alexandru Telesa, Laurențiu Nica, Vlad Rotar, Vincent Lointier, Vlad Coroian, Florin Marin, Dragoș Vasile, Claudiu Curcă, Cristian Murgoci, Ballok Andrei, Eduard Ciaparii, Vlad Bocăneț, Ovidiu Melniciuc, Paul Herman, Damian Dragoș, Alexandru Banu, Csaba Gal, Bogdan Toma, Tiberiu Both, George Cătună, Ionuț Mazăre, Daniel Barna. Antrenori: Horea Hîmpea și Cristian Săuan. Sezonul 2018-2019 al SuperLigii Cec Bank s-a încheiat cu echipa ”U” Cluj clasată pe locul 5.

2019-2020. Echipa de rugby în 7 a C.S. Universitatea Cluj a reușit să termine pe primul loc sezonul 2020 al Campionatului Național de rugby în 7, devenind astfel campioană națională. În competiția de rugby în 15, SuperLiga CEC Bank, ”U” Cluj a terminat pe locul 6.