Imageria mentală (I)

Un schior stă la linia de start pregătindu-se pentru cursa vieţii în care doreşte să obţină medalia de aur la Olimpiadă. A reuşit să facă doar o sigură coborâre de antrenament din cauza condiţiilor climatice nefavorabile. Înainte de a lua startul, el revede mental cursa văzând fiecare poartă, simţind corpul cum reacţionează la fiecare schimbare de direcţie sau la fiecare denivelare. Vorbim aici de Jean Claude Killy (1977), unul dintre cei mai mari schiori ai tuturor timpurilor care credea în puterea imageriei mintale. La fel, campionul la box Lucian Bute a spus despre ultimul său adversar: „M-am gândit mult la el, la stilul lui, la strategia mea. Deja vizualizez cum o să fie prima repriză şi cum va continua meciul”.

Nu este magie

Este ceva magic în antrenamentul mintal pe care l-a practicat Killy sau Lucian Bute? Nu este magie. Este o capacitate umană pe care mulţi dintre noi am decis să nu o folosim. Este o pricepere pe care numai anumiţi sportivi au dezvoltat-o la un potenţial maxim. Sediul capacităţilor imaginative se află centrat în emisferul drept al creierului uman. Exact ca un muşchi care se recuperează după o perioadă de inactivitate, priceperile imaginative pot fi îmbunătăţite printr-un program eficient de dezvoltare.

Ce este imageria

Vom discuta despre ce este imageria şi despre cum s-ar putea folosi această metodă pentru a creşte performanţa sportivă. Spun “ar putea” pentru că exact ca energia nucleară, potenţialul imageriei poate fi folosit constructiv sau distructiv, după cum hotărâm noi. Sportivii se pot imagina doborând recorduri, câştigând concursuri, dar se pot imagina şi ca nişte înfrânţi. Se folosesc diferite nume pentru această tehnică: vizualizare, repetare mintală, antrenament mintal. Preferăm termenul de repetiţie mintală sau imagerie pentru că tehnica presupune ceva mai mult decât „să vezi cu ochii minţii”. Imageria eficientă implică toate simţurile, incluzând a simţi propria activitate musculară în timp ce se execută o anumită deprindere motrică. Orice termen am folosi, nu încape îndoială că repetiţia mintală este una din cele mai puternice tehnici pentru programarea corpului în scopul de a performa după nevoile tale.

Cele mai noi cercetări susţin relatările anecdotice ale sportivilor după care imageria îmbunătăţeşte performanţa sportivă. De asemenea, s-a stabilit ştiinţific că, deşi antrenamentul fizic rămâne cea mai eficientă metodă de învăţare şi îmbunătăţire a deprinderilor sportive, o combinaţie între antrenamentul fizic şi cel mintal este mult mai eficientă decât pregătirea fizică. Toţi cunoaştem cum imaginaţia ne poate modifica gândurile, trăirile şi comportamentele. Putem să ne reamintim evenimente din copilărie şi să retrăim bucuria cadourilor de sărbători sau zilele fericite când am obţinut primele succese scolare! La fel, putem să imităm mişcările şi stilul unui sportiv de renume pe care îl admirăm. În toate aceste exemple imageria este implicată. Antrenamentul prin imagerie poate fi folosit pentru a învăţa sau a perfecţiona o deprindere, pentru pregătirea unei competiţii, meţinerea nivelul abilităţilor în timpul recuperării după accidentare sau pentru a dezvolta un „plan de competiţie”. Înainte de a descrie cum putem folosi această puternică unealtă de îmbunătăţire a performanţei, câteva cuvinte despre natura imageriei şi modul cum funcţionează.

Cum funcţionează imageria? Cum este posibil ca doar prin simpla imaginare a unei acţiuni să se realizeze o îmbunătăţire a performanţei? Atunci când se învaţă sau se perfecţionează o deprindere, impulsuri nervoase de joasă intensitate se activează în sistemul nervos şi în muşchii care sunt responsabili de realizarea activităţii motrice. Când sportivul este angajat în activităţi sportive, creierul transmite în mod constant impulsuri către muşchi, pentru realizarea mişcărilor. Motivul pentru care imageria funcţionează constă în faptul că impulsuri similare se generează în creier şi muşchi atunci când sportivii îşi imaginează mişcările, fără să le execute în realitate. Înregistrările electrice la nivelul creierului şi muşchilor sugerează că apar la aceste nivele stimulări de joasă intensitate care creează un gen de şablon care ajută individul să execute mai târziu activitatea motrică. De multe ori, acest fenomen este denumit „memorie musculară”.

Circuite consolidate prin repetiție

Atunci când sportivul execută mişcări sau doar îşi imaginează performanţa, circuitele din creier şi muşchi sunt activate şi consolidate prin repetiţie. Imageria are un rol special în consolidarea modelului mintal al perfomanţei. Cercetări efectuate în universităţi de prestigiu din lumea întreagă au demonstrat că o combinaţie între repetiţia mintală şi antrenamentul fizic generează un nivel mai bun al performanţei sportive decât doar antrenamentul fizic singur. Ştim că imageria este eficientă pentru sportivii cu experienţă, dar oare ce se întâmplă la copii? Există argumente pentru a susţine că metoda ar fi chiar mai eficientă în cazul tinerilor. Copiii tind să fie mai mult orientaţi spre imagini decât adulţii care, din cauza educaţiei şcolare, folosesc mai mult limbajul verbal. Cu alte cuvinte, tinerii tind să aibă o imaginaţie mai activă şi mai clară. Studiile asupra hipnotizabilităţii au arătat că tinerii au o mai mare capacitate de sugestibilitate.

Primele cercetări în domeniul antrenamentului prin imagerie au apărut în literatura ştiinţifică. Într-unul din aceste studii un cercetător chinez (Li Wie Zhang, 2006) a lucrat cu jucători de tenis de masă care au privit imagini cu cei mai buni jucători din lume şi s-au imaginat pe ei înşişi executând aceleaşi tehnici timp de 6 minute pe zi, de trei ori pe săptămână pe parcursul a 16 săptămâni. Aceşti copiii au progresat mai mult din punct de vedere al performanţei decât grupul de control format din tinerii care doar au privit imaginile şi nu au practicat imageria. Fără a avea studii de psihologie, antrenorii pot să folosească tehnicile de imagerie. Tehnicile imaginative pot fi folosite în munca de antrenorat, iar aceste abordări pentru creşterea performanţei pot fi utilizate în mai toate aspectele vieţii cotidiene. Tinerii sunt foarte activi din punct de vedere fizic atunci când participă la antrenamente şi antrenorii ar trebui să ştie să demonstreze importanţa imageriei şi să justifice folosirea acesteia. Pentru a profita de pe urma antrenamentului imaginativ, sportivul trebuie să fie supravegheat de antrenor pentru a şti exact ce să-şi imagineze şi să „simtă” mişcarea.

Continuarea săptămâna viitoare
Marius Crăciun,
psiholog

Comments

comments