1. Să devii mai conștient
Nu poți să schimbi ceva dacă nu ești conștient de acel lucru. Este valabil atât în sport cât și în viață. Pentru a avea cunoștiințe de psihologie se începe cu o conștienzare asupra minții tale și asupra modului cum ea funcționează. Să devii conștient de ce se întâmplă cu tine oferă o oportunitate de a-ți cunoaște gândurile înainte, în timpul și după un antrenament sau competiție. Trebuie să încerci să înțelegi mai bine cum vorbești cu tine și ce mesaje sunt prezente continuu în spațiul de aproximativ 20 de centimetri dintre urechile tale.
Încearcă acest sfat: Cu siguranță că îți înregistrezi activitatea fizică depusă pe o aplicație favorită, de ex. Strava, sau doar o notezi într-un caiet. Oare cât de mult din experiențele tale din timpul unei alergări sunt notate? Presupun că cel mai mult te focusezi pe parametri fizici: timp, distanță, ritm sau poate alți factori cum ar fi fritmul cardiac sau calorii consumate. Cu siguranță sunt parametrii cantitativi importanți. Ar trebui să înregistrezi și factorii calitativi, în egală măsură. Trăirile din timpul antrenamentului sunt mai puțin tangibile decât kilometri înregistrati pe device-uri moderne. Când faci înregistrări după un antrenament asigură-te că notezi următoarele: Ce gânduri au apărut? Ce anume ți-ai spus cu privire la corpul tău? Ce aprecieri ai făcut atunci când ai devenit obosit, plictisit sau fără vlagă? Ce ai observat în mediul extern în care evoluezi? A extinde nivelul de conștiință de la elementele obiective cuantificabile spre mediul intern este primul pas pentru a deveni propriul tău psiholog sportiv.
2. Fii conștient de discursul tău interior
Fiecare din noi poartă un discurs interior despre ceea ce suntem ca oameni și sportivi, cu ajutorul minții și limbajului Acest discurs ne poate înălța sau poate sădi neîncredere. Felul cum vorbim cu noi ne modelează și influențează tot ceea ce facem în viață. Vorbim cu noi încurajându-ne în sarcini dificile sau ne spunem că nu suntem capabili de succes – sau mai grav că nu valorăm nimic si nu merită să încercăm. Dacă nu încercăm să ne depășim propriile limite autopercepute, ajungem să rămânem cu ele.
Încearcă acest sfat: Alege o zi în care folosești cel mai negative afirmații despre pregătirea ta. De exemplu: „Nu reușesc să-mi îndeplinesc obiectivele. Sunt prea lent. Cui îi pasă?” și vezi ce influență are acest tip de ruminație negativă care va afecta nu numai performanța ta, dar și dispoziția și interacținile cu ceilalți. Probabil că vei simți cât de ciudat sună această idee și vei detecta o modificare de dispoziție în timp ce te angajezi în sarcină.
Alege apoi să fii pozitiv, entuziast și plin de încredere în timp ce te antrenezi: „Depun energie în ceea ce fac! Mă simt mai puternic. Sunt pe cale să îmi realizez obiectivele. Sunt de neoprit !” Simți sau vezi diferența?
Ideea cu acest exercițiu este că gândurile noastre ne prefigurează o mare parte a experiențelor sportive. Gândurile negative ne sabotează, duc la o perspectivă limitativă sau chiar ne fac să abandonăm pregătirea. Uneori gândurile pozitive sunt nerealiste. Găsește o combinație între gânduri realiste optimiste, pline de speranță care să-ți optimizeze pregătirea. Tu îți poți controla gândurile. Poți fi responsabil de discursul tău interior. A învăța cum să modifici deliberat, intenționat aceste mesaje, este un pas critic al procesului.
Va urma…
Dr. Marius Crăciun
psiholog sportiv