Marius Crăciun - psiholog sportiv
Fanii înfocaţi îşi manifestă pasiunea faţă de echipa favorită, indiferent de situaţie. Totuşi, chiar şi cei mai adevăraţi fani sunt puşi în situaţia de a-şi testa devotamentul atunci când lucrurile nu merg prea bine la echipa favorită.
Există, în general, două reacţii distincte pe care le au fanii în legătură cu performanţele echipei. Vom căuta să explorăm aceste reacţii precum şi concepte psihologice care se relaţionează cu comportamentul fanilor.
Prima reacție este influenţată de succesul echipei favorite. Când echipa merge bine, te simţi bine. Cercetările arată că în ziua de după succesul echipei, suporterii au o imagine mai bună asupra lor. Se simte o identificare cu grupul sportiv, “noi” am câştigat. Cu cât eşti mai identificat cu echipa, cu atât te simţi mai bine cu tine.
Dacă echipa pierde, suporterii caută să ia distanţă faţă de echipă; nu mai este vorba de “noi”, cei care au pierdut sunt “ei”. Este testul care diferenţiază suporterii adevăraţi de cei de circumstanţă. Adevăraţii fani se pot simţi dezamăgiţi, dar eroii lor rămân eroi, chiar dacă înfrângerea este dureroasă.
Aceste două aspecte ale psihologiei fanilor sportivi sunt importante pentru a înţelege cum reacţionează indivizii în faţa victoriei sau înfrângerii, dar şi alte concepte ne ajută să înţelegem comportamentul suporterilor.
Fanii care merg regulat la meciuri sunt afectaţi de un fenomen psihologic denumit dezinhibiţie. Strigă, se ridică în picioare, insultă adversarii şi suporterii echipei adverse. Chiar şi oamenii care sunt în mod obişnuit rezervaţi sau timizi pot manifesta reacţii de acest fel, când sunt în mulţime. Din nefericire, dezinhibarea poate provoca dezordine atunci când fanii ajung pe străzi după o victorie (sau înfrângere). Alcoolul ajută să apară efectul de dezinhibiţie. Nici nu este necesar să mergi la meci pentru a apărea efectul. Barurile sportive pot fi un loc propice pentru a derula această mentalitate de grup şi alcoolul poate accentua procesul.
Fanii pot fi influenţaţi de un fenomen denumit condiţionare superstiţioasă. Skinner a descoperit acest efect atunci când antrena porumbei pentru a dezvolta anumite comportamente legate de recompense. Folosind condiţionarea operantă el a observat că porumbeii au început să iniţieze comportamente care nu au fost întărite pentru că ei “gândeau” că sunt necesare pentru a primi recompense. De exemplu, Skinner a observant că porumbeii iniţiau comportamente fără legătură cu sarcina, (de exemplu, rotirea în cerc) înainte de a proceda la comportamentul care oferea recompense. Acest mic dans, întărit superstiţios (pentru că nu era necesar pentru a obţine recompensa) a devenit un ritual.
Ce legătură este între acest comportament şi ceea ce fac fanii? Suporterii vor iniţia acţiuni care cred că vor aduce victoria echipei favorite. Ei vor purta eşarfe, tricouri, vor intona cântece, etc. pentru că ei cred că vor ajuta la victoria echipei. Factorul “în grup”- “în afara grupului” este un alt fenomen socio-psihologic caracteristic. Fanii unei echipe, “noi”, vor dispreţui pe cei care ţin cu altă echipă, sunt” împotriva noastră”. Sunt mici diferenţe între ei. Sunt pasionaţi de echipele lor, ştiu totul despre jucători, îşi urmează cu sfinţenie eroii. Singurul lucru care diferenţiază aceste grupuri este echipa pentru care luptă. Astfel oamenii crează distincţii arbitrare între echipe şi fani, între iubire şi ură.
Dar măcar teoretic oamenii ar putea realiza că sunt mult mai asemănători decât diferiţi…..
dr. Marius Crăciun
psiholog sportiv