Întoarcerea către sine by Sabina Miclea

 Sabina Miclea este componentă de bază a echipei de volei feminin ”U” NTT Data și a fost componentă a lotului național. Este absolventă a facultăților de Psihologie și de Kinetoterapie din Cluj.

Sabina Miclea este componentă de bază a echipei de volei feminin ”U” NTT Data și a fost componentă a lotului național. Este absolventă a facultăților de Psihologie și de Kinetoterapie din Cluj.

Episodul pandemic care a zguduit întreaga lume cu siguranță m-a afectat în mod direct atât la nivel personal cât și profesional și cred că multe persoane se vor regăsi în ceea ce am să mărturisesc.

Fiind o persoană activă, sportivă de performanță, în perioadele dintre competițiile sportive, sau pregătirea pentru acestea, eram obișnuită să îmi mențin un stil de viață activ, ceea ce însemna petrecutul timpului în aer liber, ieșiri cu prietenii, mișcare în aer liber sau într-o sală de fitness. Nemaiavând acum posibilitatea de a face cam nimic din cele menționate mai sus, am resimțit totul ca o constrângere, ca o pedeapsă poate, îngrădirea libertății pe care mereu am iubit-o atât de mult.

În primele zile am resimțit o lipsă a sensului destul de acută, tristețe și o lipsă de dorință de a face absolut orice, adică mă întrebam ce rost mai au lucrurile pe care le fac în incinta locului unde locuiesc, dacă nu interacționez cu alți oameni și dacă oricum nu contează pentru că nimeni nu mă vede. Apoi mi-am dat seama că tocmai asta mi-a scăpat până acum și că am șansa, în sfârșit, chiar dacă cumva constrânsă de niște factori exteriori, să-mi redefinesc și redecorez  “interiorul” ființei mele. Că acum nu contează decât ce îmi place mie să fac, că eu sunt singura care decide care sunt activitățile mele zilnice, cum le fac, cât și de ce.

Obișnuită fiind cu un program strict, impus de staff-ul echipei, am hotărât să-mi fac eu programul propriu și personal, care să mă ajute să-mi structurez ziua și sentimentul că sunt haotică și plutesc în derivă și fără sens să nu se instaleze atât de des. Mi-am stabilit un program în care am inclus atât munca, la nivel fizic (antrenament), dar și lucrurile care-mi plac și mă relaxează.

Consider că noi sportivii, avem o disciplină bine înrădăcinată care reprezintă un mare atu, în momentele de genul acesta și că obișnuința și capacitatea de a lucra după un anumit plan și program, și de asemenea rezistența la frustrare, ne ajută să trecem cu bine peste această perioada în care totul este incert și în ceață.

Până una alta, nu ne mai putem face planuri pentru perioada verii, nu știm când ne vom întoarce în săli, pe teren, dar ne avem pe noi, și responsabilitatea de a ne aduna și de a trece prin această pandemie păstrând un sens și un gram de încredere și speranța în suflet.

Comments

comments