Am mai afirmat-o, nu ne mai putem permite, nu o mai fac nici societățile mult mai avansate financiar, să risipim finanțe pe proiecte superficiale. Când afirm proiecte superficiale mă refer la risipă de resurse financiare, la experimente fără fundamente științifice. Spus mai pe șleau, „la plezneală”.
La ora actuală beneficiem de sisteme de monitorizare ultra-performante de evaluare a potențialului psiho-fizic a subiecților care doresc să practice activitatea sportivă de performanță. Fundamentele științifice stau la baza oricărei inițiative de organizare a activităților de selecție și inițiere în orice ramură sportivă care dorește să performeze.
Faptul că uneori mai sunt părinți sau tineri care se prezintă pe terenurile de sport în ideea de a practica un anumit sport este lăudabil. Aceștia trebuie îndrumați către o abordare generală nefinanțată, activitate dirijată de voluntari sau profesori începători. Aceștia să-i îndrume către practicarea unor activități fizice supravegheate, în condiții igienice, cu un bogat conținut de exerciții fizice multivalente/polivalente. În foarte multe țări cu tradiție în activitatea sportivă de performanță, aceste lucruri sunt deja implementate.
Este real faptul că un antrenor/profesor titrat, cu un palmares evident, nu mai trebuie să irosească nici timp, nici resurse materiale pentru a se ocupa de acești începători/doritori de activitate sportivă de performanță.
Evident că mulți părinți sau copii visează să devină Messi sau Ronaldo, Țiriac sau Halep, Nadia sau Ponor, dar drumul până acolo este foarte îndelungat.
Așa cum precizam în rândurile de mai sus, evaluarea tinerilor care doresc să practice activități sportive de performanță utilizează, în cea mai mare măsură, elaborarea unei prognoze științifice. Aceste „prognoze” sunt elaborate în urma evaluărilor psiho-somatico-fiziologice, efectuate în cabinete medicale performante, numite „Centre de diagnostic al capacității de efort”. Aici sunt utilizate soft-uri și aparatură științifică, care pot identifica, până în cele mai mici amănunte, pe varii domenii, parametrii funcționali ai tinerilor viitori sportivi de performanță. Datele obținute în urma acestor teste, devin un instrument esențial în rentabilizarea investițiilor viitoare necesare definirii statutului de sportiv de performanță.
Costurile aferente acestor testări par la prima vedere semnificative, dar în comparație cu cheltuielile pe termen lung, pentru finanțarea sportivilor netestați, care nu vor produce performanță, acestea din urmă sunt cu mult mai mari.
Aici apare și chestiunea moralității, pe care continuăm să o eludăm, selectând mulți copii, doar de dragul justificării grupelor și a salariul primit, cărora le promitem mare performanță, dar fără să avem la dispoziție nicio evaluare științifică concretă care să valideze aceste speranțe. Ne păcălim pe noi înșine.
Va urma…
Prof. univ. dr. Vasile Bogdan