Matei Rührig
Azi e despre Matei (Meti) Rührig, despre marele baschetbalist care a adus cinste și renume Clubului Sportiv Universitatea Cluj, alături de Horia Demian, Mircea Barna. Meti Rührig împlinește azi 75 de ani, iar cu această ocazie CS ”U” Cluj îi dorește multă sănătate, fericire și împliniri alături de cei dragi, mulțumindu-i, totodată, pentru activitatea sa sportivă în tricoul „alb-negru”. La Mulți Ani, Matei Rührig!
Ce să vă spun, la Bistrița, în copilărie, erau la modă două sporturi: handbal și fotbal. Am ajuns chiar să câștig un titlu republican la handbal în 11, printre coechipierii mei numărându-se și Radu Negulescu. Impactul cu baschetul a fost unul de excepție: la Cluj, pe când eram elev, a „aterizat” o selecționată chineză care juca o serie de meciuri demonstrative. Efectiv, am fost pus în fața unei minuni pentru că m-au impreisonat virtuozitatea și spectaculozitatea etalate. Imediat după aceea am încercat și eu „marea cu degetul”, iar primul contact cu baschetul în calitate de jucător a fost sub îndrumarea domnului Vasile Pop (tatăl șlefuitorului de talente, binecunoscutul antrenor Horia Pop).
Cu aceste cuvinte își descrie marele baschetbalist Matei Rührig începuturile carierei sportive. Pasul la echipa mare a Universității Cluj l-a făcut în 1963 de la echipa a doua, când Mihai Albu a plecat la București, iar locul lui a rămas vacant. Debutul la echipa mare a însemnat și convocarea la loturile naționale.
Cu lotul de tineret am cucerit poate singurele titluri ale baschetului românesc, cele balcanice din 1963 – Grecia și 1965 – Iugoslavia. A fost minunat să joc alături de nume de rezonanță ale baschetului din România, precum Novac, Tarău, Iekeli, Mazilu, Corcescu, Dragomirescu, Diaconescu. A fost onorantă și investitura primită, aceea de căpitan de echipă. Am adunat la acel eșalon peste 60 de selecții, toate importante, având în vedere eforturile pe care baschetul românesc le depunea pentru a „scoate capul în lume”. În 1966, am fost cooptat în lotul național de seniori unde, până în 1973, am disputat circa 130 de meciuri internaționale.
Baschetbalistul originar din Bistrița-Năsăud povestește despre prietenia dintre sportivii Universității Cluj, care erau nelipsiți de la meciurile lor.
La meciurile noastre veneau rugbyștii, poloiștii, voleibaliștii, fotbaliștii, așa cum și noi la rândul nostru, eram nelipsiți de la competițiile pe care ei le disputau acasă. Adevărul este că aveau ce vedea la partidele noastre. Aveam o combinație imbatabilă. Horia Demian recupera mingea (era cel mai bun recuperator al țării), îmi pasa scurt, iar eu îl lansam pe Mircea Barna (supranumit Trotineta). O schemă tactic atât de simplă era, de fapt, foarte greu de contracarat. Și în afara competițiilor, relațiile noastre cu ceilalți sportivi ai Clujului erau unele excelente.
Rührig a antrenat o bună perioadă de timp și echipa a doua a Universității Cluj, iar apoi și-a continuat activitatea profesională în Germania, unde s-a mutat în 1980 din motive familiale.
În 1978, lucram în cercetare, dar aveam destul timp, așa că m-am ocupat de echipa a doua a lui ”U”. A fost o intreprindere dificilă, dar care mi-a făcut mare plăcere. Mi-am putut verifica potențialul de antrenor, lucru care mi-a folosit foarte mult în cariera din Germania. Am antrenat la Ansbach, am adus echipa din liga a patra în liga a doua, cunoscând satisfacții profesionale deosebite.
Data naşterii : 18.12.1942, Tîrpiu, jud. Bistriţa-Năsăud
Studii :
- Liceul “Ady-Şincai “, Cluj
- Institutul Agronomic Cluj, promoţia 1965
- Facultatea de Educaţie Fizică Cluj, promoţia 1974
Activitate sportivă:
- vicecampion naţional la handbal în 11, la Bistriţa (coleg de echipă cu Radu Negulescu, fostul mare campion de tenis de masă de mai apoi)
- multiplu medaliat cu bronz al campionatului României cu echipa “Universităţii” Cluj la care a evoluat din 1963 până în 1978
- clasat pe locul 2 la “Turneul Speranţelor Olimpice “
- locul 9 la Campionatele Europene de la Casserta, Italia, în 1969
- dublu campion balcanic, în 1964 în Grecia şi 1965 în Iugoslavia, singurele titluri ale baschetului românesc (dintre coechipieri: Novac, Tarău, Iekeli, Mazilu, Corcescu, Dragomirescu, Radu Diaconescu)
- 60 de selecţii la lotul naţional de tineret al României
- 130 de selecţii la lotul naţional de seniori al României (între 1966, prima convocare şi 1973, ultima). Coleg cu Popescu, Bârsan, Nusievici, Iekeli, Radu Diaconescu, Horia Demian.
Activitate profesională :
- antrenor categoria 1 în România
- a antrenat echipa a doua a “Universităţii” Cluj, în 1978
- profesor de sport în Germania, unde a antrenat echipa din Ansbach, din 1980, anul emigrarii sale, până în anul 2000. Cu această echipă a câştigat campionatul Bavariei în 1986 şi a reuşit să o promoveze din liga a 4-a până în liga a 2-a
- a activat la old –boys până în 1998. De menţionat că în 1997 a câştigat, la categoria aceasta de vârstă, Campionatul Bavariei.
Informațiile au fost preluate din Supercampionii Clujului, volumul II, de Ovidiu Blag