Cred că mulţi sportivi şi fani se manifestă violent pentru că au crescut în familii disfuncţionale, unde au fost expuşi la violenţă, abuz de substanţe sau, pur şi simplu, dezordine, lipsă de reguli.
Un astfel de mediu reuşeşte foarte puţin să dezvolte calităţi cum ar fi bunăvoinţa, altruismul sau empatia. Ca lucrurile să fie şi mai grave, o serie de sportivi abuzează de medicamente, alcool şi steroizi, ceea ce poate intensifica furia lor internă. Uneori, violenţa se datorează faptului că sportivii nu au învăţat cum să-şi controleze emoţiile dedicând tot timpul perfecţionării abilităţilor fizice, astfel că ei sunt aproape imaturi sub aspect emoţional.
O componentă violentă
În multe sporturi există o componentă violentă şi participanţiii sunt, într-o oarecare măsură, recompensaţi atunci când se manifestă dur sau foarte agresiv. Este dificil să-ţi controlezi agresivitatea atunci când îţi este permisă, apreciată sau chiar recompensată. Sportivii de elită sunt foarte bine văzuţi în societate şi primesc deseori un tratament special, favoruri şi o atenţie deosebită. Acest “tratament special” poate să le creeze
un sentiment de grandoare conducând la ideea că ei sunt “deasupra legii” şi nu vor fi niciodată pedepsiţi. Din această postură ei se vor gândi mai puţin la consecinţele propriilor acţiuni.
În cazuri rare, unii sportivi au tulburări de natură clinică, cum ar fi depresii şi tulburări de personalitate cu autocontrol scăzut la nivel emoţional. Aceste persoane au probleme în a-şi controla furia şi au dificultăţi în a înţelege trăirile altor persoane. Sportivii cu astfel de tulburări pot fi periculoşi pe teren, dar şi în afara acestuia. Este important să menţionăm că sportivii sunt şi ei oameni şi un act violent în teren poate fi relaţionat cu o frustrare pe care au trăit-o în viaţă lor personală. Un conflict domestic poate determina un sportiv să aibă “o zi proastă” pe teren. Unii sportivii pot fi incitaţi de mulţime şi de fani. Asemenea unor vedete din muzică, sportivii de elită sunt sensibili la atenţia şi adulaţia fanilor şi pot să-şi piardă controlul emoţional.
Federaţiile pot combate violenţa în sport prin instituirea de pedepse clare şi stricte pentru actele violente. Am ajutat mulţi sportivi să-şi poată controla comportamentul prin utilizarea unor tehnici de management al furiei, meditaţie, vizualizare sau auto-hipnoză. Astfel de intervenţii ar trebui introduse în majoritatea programelor sportive. O bună idee ar fi să se înceapă cu antrenarea tinerilor sportivi în anii în care ei se formează pentru marea performanţă. Părerea mea este că sportivii care demonstrează patternuri de comportament violent au nevoie de evaluare şi referire la un specialist în consiliere psihologică. Unele foruri sportive ar avea reţineri pentru astfel de intervenţii, dar eu cred că programe de acest fel sunt esenţiale dacă violenţa în sport se doreşte a fi redusă.
Marius Crăciun,
psiholog
psiholog