Sportul de performanță caută să împingă capacitățile corpului uman la extrem, în speranța de a dezvolta
sportivi care pot sări mai sus, să alerge mai repede sau să reziste mai mult. Pe măsură ce profesionalismul a crescut, a apărut și preocuparea pentru optimizarea corpului sportivilor în căutarea condiției umane de vârf. Potrivit cercetărilor citate de Comitetul Internațional Olimpic în 2019, până la 19% dintre bărbați și 45% dintre sportivii de sex feminin manifestă comportamente alimentare dezordonate. Lista sportivilor care se confruntă cu comportamente alimentare nepotrivite a crescut constant. Dezvăluirile multor sportivi ridică întrebări despre obiceiurile nesănătoase care apar într-o arenă pe care mulți o celebrează ca simbol al sănătății. Comportamentele alimentare în sportul de elită se încadrează într-un spectru variat, de la nutriția optimizată – în care un sportiv este sprijinit printr-un plan special creat pentru performanță maximă – până la tulburările de alimentație, diagnosticate clinic. Zona cenușie, adesea tulbure dintre acestea este denumită „alimentație dezordonată”, definită de Institutul Australian de Sport (AIS) ca un „comportament alimentar problematic care nu îndeplinește diagnosticul clinic pentru o tulburare de alimentație.
Sportivii de elită încep să rupă tăcerea cu privire la experiențele lor privind tulburări de alimentație și alimentația dezordonată. De ce apar acste afecțiuni într-un domeniu care a fost catalogat ca simbol al sănătății?
Iată câteva din mărturisirile unor sportivi care s-au confruntat cu tulburări de alimentație: „Am simțit că nu dețin controlul asupra multor lucruri și mai ales asupra felului în care mă vedeam pe mine” ; „Singurul lucru pe care știam că îl pot controla au fost exercițiile și aportul de alimente, așa că asta am făcut.” „Depresia mea a fost semnificativă și m-am luptat în tăcere cu toate acestea timp de aproximativ patru ani.”
Tulburările de alimentație și alimentația dezordonată sunt comune, chiar și în populația generală. Există unele grupuri socioculturale care prezintă un risc mai mare, iar sportivii de elită sunt unul dintre acestea. Tulburările de alimentație nu sunt o alegere, sunt o boală care poate fi tratabilă dacă se iau măsuri timpurii. Deși există factori genetici care contribuie la probabilitatea ca un individ să dezvolte o tulburare de alimentație, sunt și factori de mediu care joacă un rol – și aici sportivii sunt deosebit de sensibili. Există o presiune crescută asupra sportivilor de elită pentru a atinge și menține o anumită formă a corpului. Din punct de vedere psihologic, persoanele care sunt vulnerabile la tulburările de alimentație tind să aibă anumite caracteristici – sunt adesea foarte motivate, perfecționiste, cu performanțe ridicate, care doresc să respecte regulile. Sunt caracteristicile de care este nevoie pentru a fi un bun sportiv.
Mai multe despre cele mai frecvente tulburări de alimentție la sportivi, în numărul viitor.
DR. PSIH. MARIUS CRACIUN