Despre nutriție și echlibru

 Sabina Miclea este componentă de bază a echipei de volei feminin ”U” NTT Data și a fost componentă a lotului național. Este absolventă a facultăților de Psihologie și de Kinetoterapie din Cluj.

Sabina Miclea este componentă de bază a echipei de volei feminin ”U” NTT Data și a fost componentă a lotului național. Este absolventă a facultăților de Psihologie și de Kinetoterapie din Cluj.

Ca și sportivi, fiecare dintre noi caută mereu moduri noi de a și îmbunătăți performanțele, fiecare dintre noi având nevoie de un anumit plan alimentar, potrivit stilului nostru de viață și nevoilor noastre. Felul în care îi asigurăm organismului nostru energia are o influență directă asupra antrenamentului și a procesului de refacere ce îl precedă. Pentru a ajunge să știm ce și când anume să mâncăm, este nevoie să ne ascultăm corpul, să experimentam, să fim foarte atenți la modul în care reactionăm și evoluăm, rămânând deschiși către ideea de nou, fiind conștienți mereu că ne putem reinventa și putem fi creativi chiar și în acest aspect al vieții noastre, ori de câte ori simțim nevoia.

Diferența principală între a mânca sănătos și nutriția sportivă este delimitată uneori de atenția la detalii și nuanțarea aportului de substanțe nutritive. Când mâncăm sănătos, scopul final este o stare de sănătate pe termen lung și eliminarea riscurilor de boală, prin menținerea unui echilibru astfel încât mâncatul să continue să fie o plăcere. Nutriția sportivă deși se bazează pe acest principiu, vizează performanța. Este extrem de important felul în care ne hrănim înaintea antrenamentului.

Eu de exemplu, am neglijat acest aspect o lungă perioadă de timp, probabil „aroganța” specifică tinereții m-a făcut să cred, sau să vreau să cred că nu am nevoie să fiu atât de atentă la corpul meu și nevoile lui, am crezut că pot să fiu haotică din acest punct de vedere și lucrurile să nu se schimbe în timp. M-am înșelat. În acest moment, este necesar să fiu atentă la felul în care mă alimentez pentru că am început să resimt oboseala și epuizarea mult mai des decât o făceam acum 5 ani de exemplu.

O dată cu trecerea timpului, corpul își schimbă nevoile, iar noi suntem direct responsabili de felul în care suntem capabili să îi asigurăm elementele de care acesta are nevoie pentru a ne putea îndeplini atât micile obiective zilnice, cât și cele ce vizează un anumit rezultat sportiv: un meci, o competiție sau chiar un antrenament. Majoritatea dintre noi știm că ar fi indicat să consumăm carbohidrați înaintea efortului fizic. Carbohidrații sunt depozitați în musculatură și în ficat sub formă de glicogen iar când organismul dă semnale că are nevoie de energie, acest glicogen este convertit în glucoză și transportat către mușchi. Este important să ne planificăm ingestia de carbohidrați înaintea antrenamentului, cantitatea necesară depinzând foarte mult de frecvența, durata și intensitatea acestuia. Odată epuizată această energie din carbohidrați, organismul își va îndrepta atenția către depozitele de grăsimi, pentru a putea funcționa.

Confuzia poate să apară atunci când ingerăm mai multe calorii decât avem nevoie, iar acest exces este depozitat sub formă de grăsime, fie că vorbim de carbohidrați, proteine sau grăsimi. Deci este important și ce mâncăm, dar și cât anume decidem să mâncăm în funcție de efortul fizic și de activitățile din ce ne alcătuiesc ziua. Proteinele sunt numite adesea elementele de bază ale organismului, acestea fiind alcătuite din combinațiile unor aminoacizi. Opt dintre aceștia sunt esențiali și trebuie să provină din alimentație. Le putem obține din lactate, carne, pește și ouă. Desigur există și varianta vegetală precum sunt legumele, cerealele și arahidele de exemplu, însă acestea sunt incomplete.

Importanța proteinelor este crescută mai ales în ceea ce privește recuperarea după efort. Sportivii au nevoie de proteine în primul rând ca răspuns la exercițiile fizice și nu ca sursă de energie. Ca și în cazul carbohidraților, cantitatea ingerată trebuie modificată în funcție de nivelul efortului pe care urmează să îl susținem. În cadrul atleților juniori, fără un aport nutritiv adecvat și fără depozite de energie, organismul lor tânăr poate înceta să se mai dezvolte cum trebuie. Ideal ar fi ca obiceiurile acestea alimentare și grija pentru felul în care avem grijă de corpul nostru în general, să se contureze chiar din această perioadă, a copilăriei, adolescenței, adică junioratului. De atunci ar fi indicat să știm că nutriția și hidratarea reprezintă o prioritate, mai ales dacă ne dorim să ajungem să practicăm sportul la un nivel cât mai înalt.

Consider că este important ca nevoia de a spori aportul caloric să nu fie interpretată ca o scuză pentru a ne îndoapă cu alimente semipreparate și junk food, alimente gustoase de altfel, însă foarte sărace din punct de vedere nutritiv. Părinții și antrenorii au responsabilitatea în cazul tinerilor, de a-i ghida și de a-i ajuta să construiască baza unei viitoare cariere strălucite. Ei au nevoie de acest lucru. De ajutor, suport și îndrumare. De exemplu este important să știe că nu toate grăsimile sunt rele. Contrar credinței comune, uneori greșite, acestea reprezintă o componentă importantă a alimentației, de fapt este vital pentru corpul nostru să le consumăm, pentru a putea asimila vitaminele A, D, E și K și pentru a ne asigura aportul de acizi grași esențiali, acizi pe care organismul nu îi poate produce singur.

Deși este vital să știm aceste noțiuni și să îi asigurăm corpului nostru condițiile optime pentru a funcționa cât mai armonios, consider că de multe ori uităm un lucru extrem de important, probabil pentru că nu suntem învățați sau încurajați să o facem. În timpul unei ședințe de yoga, o prietenă de-a mea, care este și instructor, ne-a spus: „Mulțumește-i corpului tău pentru felul în care te susține”. Mi s-a părut incredibil, încă de prima oară când am auzit-o rostind aceste cuvinte. Și realizez, că de puține ori avem această intenție probabil. Îi cerem corpului nostru să funcționeze la un nivel cât mai înalt, alergăm, sărim, ne stresăm, avem de făcut o multitudine de lucruri de multe ori într-un timp foarte scurt. Dar oare când i-am mulțumit ultima dată pentru felul în care ne susține în fiecare moment al vieții noastre? Acestea fiind spuse, vreau să îi mulțumesc corpului meu pentru acest lucru și vă invit și pe voi să încercați să faceți acest lucru și să observați cum vă simțiți în momentele ce urmează. Eu am zâmbit!

Sabina Miclea
Psihoterapeut și componentă de bază a echipei de volei feminin ”U” NTT Data Cluj

Comments

comments