ISTORIC ATLETISM

Unul dintre primele concursuri atletice la Cluj a fost organizat în data de 27 mai 1901, de fapt o serbare polisportivă cuprinzând probe de atletism, ciclism, lupte şi scrimă, dar şi probe de alergări de viteză pe 100 şi 200 de yarzi, săritura în lungime şi săritura în înălţime. Cele mai bune rezultate le-a obţinut atletul polisportiv Kiss Imre. De altfel, primii sportivi clujeni au fost în general polisportivi, practicând deopotrivă atletismul, gimnastica, scrima, boxul şi luptele. După cum notează dr. Ion Arnăutu şi prof. Dorin Almăşan, acum câteva decenii, „primul atlet clujean care se afirmă pe plan internaţional a fost Somody Ştefan, care, la Jocurile Olimpice de la Londra, din 1908, folosind stilul său original, o variantă a flopului de azi, a câştigat medalia de argint la săritura în înălţime ‘’.

Activitatea atletică organizată competiţional va începe în Cluj odată cu înfiinţarea primelor cluburi sportive: Clubul Atletic Cluj (1900), Clubul Sportiv Feroviar (1907), Clubul Sportiv Muncitoresc (1911), Clubul Sportiv Ardelean (1913), Clubul Sportiv Universitatea (1919).[1]

După 1918, atletismul clujean, cu rezultate meritorii şi până la acea dată (Clubul atletic K.A.C.), capătă noi dimensiuni, la nivel naţional şi internaţional, prin rezultatele atleţilor universitari şi ai celorlalte cluburi clujene puternice: K.A.C, Haggibor, K.K.A.S.E, impunându-se de-a lungul anilor la concursuri locale, inter-oraşe (Bucureşti, Timişoara, Lugoj, Arad, Târgu-Mureş, Petroşani, Aiud, Braşov, Oradea, ş.a.), regionale, inter-universitare, cupe şi campionate universitare, întreceri internaţionale, cupe inter-ţări (Iugoslavia, Polonia şi Ungaria), olimpiada Micii Antante, din 1923 (România, Cehoslovacia, Iugoslavia).

La înfiinţare, în 1919, S.S.S. Universitatea, primul club polisportiv din ţară, avea şi o puternică secţie de atletism formată din: Aurel Corcan, I. Murărescu, dr. Sălăgean, Zorilă Pop, dr. Caba, dr. E. Belu, dr. S. Nemeş, dr. Teofil Moraru, dr. Ion Corcan Bojin, Rădulescu, profesorii universitari dr. Coriolan Tătaru, Ion Ţeţu, Leucuţia, Iuliu Moldovan, Alexandru Pop, membrii ai conducerii clubului „U”.

La 4 iulie 1920, în parcul sportiv F.S.S.R din Bucureşti, pe un teren viran, amenajat sumar, se dispută primul campionat naţional de atletism al României. Atleţii clubului „Universitatea” din Cluj, conduşi de dr. Paul Corcan, câştigă titlul de echipă campioană a României, pe anul 1920, din cele 18 probe disputate, adjudecându-şi următoarele:

100 m plat: Vincenţiu Murărescu („U”) – 12, 2 sec.

200 m plat: Vincenţiu Murărescu („U”) – 26 sec.

Triplu salt: Zorilă Pop („U”) – 11, 37 m.

Săritura în lungime cu elan: Zorilă Pop („U”) – 5, 90 m.

Săritura în lungime fără elan: Zorilă Pop („U”) – 2, 76 m.

Ştafetă 4×100 m: „Universitatea” Cluj (A. Corcan, Emil Caba, V. Murărescu, Aurel Nemeş).

Aruncarea greutăţii: Aurel Corcan („U”) – 10, 55 m. Record naţional.

Aruncarea discului: Zorilă Pop („U”) – 37, 85 m. Record naţional.

Aruncarea suliţei: Aurel Corcan („U”) – 38,6 m.

Clasamentul general al primului campionat naţional de atletism şi al „Cupei Carol” la atletism în 1920:

1. Universitatea Cluj: 9 victorii.
2. Educaţie fizică Bucureşti: 4 victorii.
3. Stadiul Român: 3 victorii.
4. Societatea gimnastică Lugoj: 1 victorie.

În anul 1921, campionatul naţional de atletism a avut loc la Cluj, în perioada 30- 31 iulie 1921. Cele mai bune rezultate obţinute de atleţii clujeni sunt:

• 100 m plat: Péter L. ( K.A.C. )- 11, 4 sec. Record naţional.
• 200 m plat: Péter L. ( K.A.C. )- 23,6 sec.
• 110 m garduri: A. Imre ( Haggibor)- 17,6 sec. Record naţional.
• 400 m garduri: A. Nemeş ( „U”)- 62 sec.Record naţional.
• Săritură în lungime: Zorilă Pop ( „U”)- 5,82 m.
• Săritură în lungime fără elan: Péter L. ( K.A.C.)- 2, 99 m. Record naţional.
• Triplu salt: Péter L. ( K.A.C.)- 12,18 m. Record naţional.
• Săritura cu prăjina: Şt. Vajna (K.A.C.)- 2, 98 m. Record naţional.
• Aruncarea greutăţii: Teofil Moraru („U”)- 12,55 m.
• Aruncarea discului: Uitz Ujlaky Rezső („U”)- 48, 10 m.
• Aruncarea suliţei: Uitz Ujlaky Rezső („U”)- 40,86 m. Record naţional.
• Aruncarea ciocanului: Lazăr Bodea („U”)- 34,12 m. Record naţional.

Lazăr Bodea a fost de 10 ori campion al ţării la aruncarea ciocanului. A doborât de 11 ori recordul naţional iar la 8 octombrie 1931 a cucerit titlul balcanic la Atena.

Punctajul general:

1. Universitatea Cluj: 6 victorii
2. K.A.C. Cluj: 5 victorii
3. Cl. At. Arad: 2 victorii
4. Cl. At. Timişoara: 2 victorii
5. Stăruinţa Arad: 1 victorie
6. Haggibor: 1 victorie
7. Soc. Gim. Arad: 1 victorie
8. Cl. At. Oradea: 1 victorie

„U” Cluj câştigă pentru a doua oară consecutiv campionatul naţional de atletism, pe locul secund situându-se atleţii de la Clubul atletic Cluj (K.A.C).

Trei ani la rând: 1921, 1922 şi 1923, atleţii „U” au dominat competiţiile atletice din România. Dovadă: „Cupa Bucureştiului” (Cupă „Challenge”) cucerită de ei în aceşti 3 ani.”

În anul 1922, campionatul naţional de atletism a avut loc la Timişoara, în zilele de 17 şi 18 iulie. Dintre clujeni, au câştigat probe: Imre (Haggibor – 110m garduri); Nemeş („U”- 400m garduri); Vajna (K.A.C. – săritura cu prăjina); Teofil Murariu („U” – aruncarea greutăţii); Uitz-Ujlaky Rezső („U” – la aruncarea discului şi aruncarea suliţei); Lazăr Bodea („U” – la aruncarea ciocanului).

Cu 6 victorii obţinute, „Universitatea” Cluj s-a clasat pe primul loc, câştigând pentru a treia oară consecutiv campionatul naţional de atletism, celelalte cluburi clujene participante (Haggibor şi K.A.C. ) situându-se pe locurile V – VI în clasament.

În concursul din 4-5 iunie 1922, din Bucureşti, dotat cu „Cupa Carol” şi câştigat de atleţii universitari clujeni, 10 titluri adjudecate, s-au înregistrat şi 3 recorduri naţionale: aruncarea discului, Uitz Ujlaky Rezső („U”), 42,20 m, aruncarea ciocanului, Lazăr Bodea („U”), 38,80 m. Record naţional, săritură în lungime: A. Nemeş ( „U”),  6,22 m.

La 8 iunie 1922, cu ocazia meciului de fotbal de la Belgrad, Iugoslavia – România, a avut loc şi o întâlnire atletică internaţională între selecţionatele celor două ţări, la care au luat parte şi atleţi clujeni: Zorilă Pop, locul 3 la aruncarea greutăţii şi discului; Uitz Ujlaky Rezső, locul 1 la disc şi Lazăr Bodea, locul 1 la ciocan.

Campionatul naţional de atletism pe anul 1923 s-a desfăşurat în luna iulie la Braşov şi a fost câştigat de Clubul Atletic din Cluj ( K.A.C.), care a obţinut 7 victorii, în timp ce „Universitatea” Cluj a ocupat locul 2, cu 4 victorii, dintre care: Nemeş, la 400 m garduri, a stabilit un nou record naţional.

În cadrul Olimpiadei Micii Antante, disputată în zilele de 23-24 septembrie 1923, la Timişoara, dintre atleţii clujeni selecţionaţi în echipa României, care s-a confruntat cu selecţionatele Cehoslovaciei şi Iugoslaviei, s-au remarcat: dr. Teofil Moraru, locul III la aruncarea greutăţii, Lazăr Bodea, cu locul I la aruncarea ciocanului, dr. Corcan,  locul II la aruncarea suliţei, Nemeş, locul I la 400 m garduri, dr. E. Belu, locul III la 5000 m.

Anul 1924, aduce pentru atletismul clujean, un nou titlu de Campioană naţională. În zilele de 27-28 septembrie 1924, la Cluj, campioană este  formaţia K.A.C., 7 victorii, urmată de C.A. Arad, cu 5 victorii, „Colţea”   Braşov, cu 3 victorii, (având pe Zorilă Pop şi pe Lazăr Bodea, transferaţi de la „U” Cluj), C.A.M. Petroşani, Braşovia, Timişoara, Olimpia Bucureşti.

Campionatul naţional din 1925, desfăşurat în zilele de 18-19 iulie, la Timişoara, a dat câştig de cauză Clubului Atletic Arad, urmat de Olimpia Braşov, Olimpia Bucureşti, Colţea Braşov, ş.a.m.d.

Atletismul clujean, după ce a dominat copios în primii ani, de după 1918 pe scena naţională, înregistrează, în a doua jumătate a deceniului 3 al sec. XX, o oarecare stagnare, pentru formaţia atletică pe echipe, cu toate că individual sunt unii atleţi care se remarcă în mod deosebit în aceşti ani: Péter Ludovic ( K.A.C.) în probele de 100 m, cu cel mai bun timp, de 10,6 sec., obţinut la Timişoara, pe 31 iulie 1928, iar la 200 m, cu cel mai bun timp, de 22,2 sec., obţinut la Bucureşti, în 25 septembrie 1927; universitarii: E. Kappler, Virgil Fulicea –sculptor, L. Lampert, Ion Maxim, Scorţea, Vitályos I, Vitályos II, Chivulescu, Negruţiu, Popa şi alţii.

Atleţii clubului „U” ( printre cei mai performanţi numărându-se: A. Nemeş, L. Bodea, T. Moraru, Z. Pop, E. Bellu, L.Lampert etc), câştigă trei ani consecutivi „Cupa Carol”, 1922, 1923, 1924, dobândind-o astfel definitiv.

             Atletismul clujean intre 1930-1940.

După ce, în 1921, Clujul organizează pentru prima oară în istoria atletismului românesc, campionatul ţării, în perioada următoare au fost adăpostite aici şi campionatele din 1924, 1935, 1938.

În campionatul României, ediţia a X-a din 1930, dintre atleţii clujeni sau care au activat la Cluj, se numără E. Vitalyos, campion la 400 m garduri (60,9) şi Lazăr Bodea, campion la aruncarea ciocanului (41,90m). La ediţia a XI-a din 1931, acelaşi E. Vitalyos rămâne campion la 400 m garduri (60,1), Lazăr Bodea se menţine campion la aruncarea ciocanului, dar se impune un nou atlet clujean, dr. Biro Lajos, campion la prăjină (3,20), dar şi la decatlon (6.278.010 puncte, după tabela de punctaj de atunci), în concursul ce a avut loc la Cluj, în perioada 28-29 iunie 1931.

Alături de dr. Biro Lajos, dintre atleţii clujeni, în ediţia a XII-a din 1932 a campionatelor atletice ale României, se impune Aurel Lupan, campion naţional la săritură în lungime, în timp ce, în anul următor, în 1933 (Ediţia a XIII-a), se va remarca, dintre atleţii clujeni, un autentic talent :  Kovács Adalbert, campion naţional la 100 m (10,8) şi la 200 m (23,0). Atleţii clujeni Kovács Adalbert şi dr. Biro Lajos îşi vor menţine titlurile de campioni (la 100 m, la 200 m, Kovács Adalbert; înălţime: 1,66 m, prăjină: 3,50 m, dr. Biro) şi în anul următor, 1934, la cea de-a XIV-a ediţie a campionatelor naţionale de atletism.

În 1935, la campionatele naţionale de atletism ale României, care s-au desfăşurat la Cluj, în zilele de 14-15 septembrie, Kovács Adalbert şi-a păstrat titlul la 100 m garduri şi Aurel Lupan pe cel la lungime.

La 3 mai 1936, în cadrul unui concurs atletic organizat de K.A.C. (Clubul Atletic Cluj), în proba de greutate s-au impus Herzsényi, 12,46 m, de la K.A.C., urmat de Drimus (Şoimii), Fabik (Electrica Timişoara). La înălţime a câştigat Balco, 1,75     m (K.A.C.), urmat de Herzsényi (K.A.C.), Alexandrescu (K.A.C.), Drimus (Şoimii), Rasin (Şoimii). În proba de lungime s-au impus Alexandrescu (K.A.C.) şi Drimus (Şoimii).

În anul 1936, în sprintul românesc, la campionatele naţionale, ediţia a XVI-a, care a avut loc în zilele de 28-29 iunie, la Bucureşti, s-a impus un atlet care va face cinste Clujului : I.Bejenariu, campion naţional la 100 m şi 200 m, în timp ce, în 1937, la a XVII-a ediţie a campionatelor naţionale de atletism, care au avut loc la Bucureşti, la 21-22 august, un singur atlet clujean, Kiss Győrgy a devenit campion naţional, în proba de 1500 m.

Dar pentru atletismul clujean, anul 1937 aduce şi alte satisfacţii şi perspective dintre cele mai încurajatoare. În cadrul unui concurs pentru juniori organizat de Liga Someş, la 4 iulie 1937,  la Cluj,  se înregistrează următoarele rezultate mai importante : 100 m : Nemetz (K.A.C.), Georgescu (Şoimii), Nagy (M.S.E. Târgu Mureş) ; 1000 m : Bibo (K.A.C.), Kiss (S.G. Aiud), Radazan (Şoimii) ; 110 m garduri : Bánffy M. (K.A.C.) Bánffy I. (K.A.C.), Necrulescu (Şoimii) ; 4 x 100 m : K.A.C., Şoimii ; înălţime : Győrffy (K.A.C.), Georgescu (Şoimii) , Precup (Şoimii) ; lungime : Salamon (Tg. Mureş), Kulcsár (K.A.C.), Ion Moina (Şoimii). Este prima apariţie în documentele şi statisticile noastre a multiplului campion de atletism al României, un emerit al sportului, specialist în probe de sprint (100m, 200m, ştafetă), care se dovedeşte, însă,  un adevărat atlet polivalent, concurând în primii ani la mai multe discipline atletice cu rezultate remarcabile, Ion Moina.

În cadrul unui concurs de selecţie organizat la 18 iulie 1937, la Cluj, de către Federaţia Atletică Română, s-a impus un alt mare atlet polivalent al Clujului şi al României, provenit din gruparea ”Soimii„ (mai târziu reprezentând culorile ”U„) : Pompiliu Stoichiţescu, care a câştigat probele de înălţime (173 cm), lungime (693 cm), triplu (13,39 m).

La Campionatele Naţionale din 21-22 august 1937, de la Bucureşti, Pompiliu Stoichiţescu se clasează al doilea în proba de lungime. Rezultatele pe viitor se anunţau promiţătoare.

În cadrul unui concurs atletic organizat la Cluj, la 17 iulie 1938, de către Federaţia Română de Atletism, proba de sărituri la înălţime este câştigată de P. Stoichiţescu (170 cm), iar la proba de lungime juniori câştiga Ion Moina (613 cm). I. Moina mai participă şi la proba de înălţime juniori, unde se clasează pe locul 3 cu un rezultat de 155 cm.

Dintre atletele clujene, în această perioadă se remarcă „Soimistele” Ileana şi Irina Medrea (înălţime, greutate, lungime, disc, suliţa), Taciova (lungime, 80 m garduri), Nicolae (100 m), Biriş (disc, suliţa), ştafetă de 4 x 100 femei (Nicolae, Puşcaş, Taciova, Bârlea), Bârlea (100 m, 80 m garduri, lungime) etc.

La Jocurile Balcanice de Atletism de la Atena, din 1-8 noiembrie 1939, proba de lungime a fost câştigată de clujeanul Pompiliu Stoichiţescu, iar, în proba de 4 x 100, ştafeta României, formată din clujenii Sever Coracu, Lazăr, Stoichiţescu şi Hidisan (Venus Bucureşti)  s-a clasat pe locul II, după câştigătoarea Iugoslavia.

La începutul anului 1940, o serie de noi atleţi clujeni încep să se impună: Zenide (100 m, 200 m), Ardelean (greutate), Sulyok, Spaniol, Maniu, Bădilă, Sasu, Bară.

Ultimul concurs atletic al anului 1940 şi al perioadei interbelice a fost campionatul naţional al României, organizat la Bucureşti, în zilele de 24-25 august 1940, cu o săptămâna înaintea dictatului nefast de la Viena.

Acest concurs a constituit un adevărat triumf pentru atletismul clujean : doi atleţi ( I. Moina şi P. Stoichiţescu) au coborât sub 11″ în proba de 100 m, un rezultat onorabil pentru orice ţară din Europa acelor ani (rezultatul european : 10,5“).

Începînd cu anii 1930—1931,o contribuţie deosebită în dezvoltarea atletismului clujean a adus medicul Iuliu Haţieganu, adept şi animator al sportului în general, şi îndeosebi al atletismului. De fapt şi Parcul Sportiv pe care el îl va con­strui va avea o importanţă deosebită în depistarea şi pregătirea viitorilor atleţi. Un rol deosebit 1-a avut, totodată, şi doctorul Onoriu Chetianu, la organizarea viitoarelor campionate de atletism, ce se vor desfăşura la Cluj. Stradaniile lui şi ale altor pasionaţi, printre care şi dr.Arnautu, se vor vedea prin anii 1936-1937, când se poate vorbi de o epocă de aur a atletismului clujean. Apar stele de prima mărime, care vor străluci ani de zile pe fir­mamentul atletismului românesc. Încercăm să amintim pe câţiva din atleţii deosebiţi ai acestei perioade. Cred că e cazul să începem cu “Pompi” Stoichitescu, atlet desăvârşit, sportiv multilateral şi camarad agreabil, care uimeşte specialiştii prin dezinvoltura cu care câştigă probe atletice atât de diferite. Apoi, Dr. Sever Coracu,  talent polivalent care oscilează câtva timp între sprint şi lungime, pentru ca, pînâ la urmă, să devină un demn slujitor al zeului fotbal. Tot acum, se remarcă Ion Zenide şi Bejenaru, excelenţi sprinteri, prăjinistul Florin Stinghie, semifondistul  Mircea Gogonea, talentaţii fraţi Sulyok şi, în sfîrşit, fenomenalul Ion Moina. În atletismul românesc, “MOCI” este o figură singulară, campion sau recordman al ţării la l00 m, 200 m, 300m, 400m, 500 m, lungime, triplusalt şi pentatlon, cvadruplu campion balcanic în 1947, asul pistelor europene din anii 1946-1950, a stabilit la 28 august 1946, la Predeal, un record de 10,4“ pe 100 m, care a înfruntat timpul două decenii. Chiar astăzi încă, la noi în ţară, această cifră este o “rara avis”. Revenind la anii sfârşitului deceniului al IV-lea şi începutul celui de al V-lea, să ne amintim de cele două celebre ştafete de 4×100 m : Moina – Stoichitescu – Sulyok – Coracu şi Moina – Zenide – Stoichitescu – Coracu, care în înfruntarea cu consacra­tele echipe ale cluburilor bucureştene Venus, Viforul Dacia sau Stadiul Român au obţinut victorii clare.

             Anii bejeniei de la Sibiu, 1940-1945

Activitatea acestei secţii s-a desfăşurat pe stadionul de „Sub Arini”. Pista era bine îngrijită, având şi gropi pentru sărituri şi aruncări. Alături de secţia de fotbal, atletismul era mândria Universităţii în refugiu. Lotul atletic era format din: Ion Moina, Stoichiţescu P., Coracu S., Zenide I., Baciu C., Negruţiu T., Strâmbu I., Sârbu I., Turcu Maria, Ritivoi Ileana, Român Mariana, etc. A câştigat campionatul naţional de atletism chiar în toamna primului an de refugiu. De reamintit este faptul că în 30 iulie 1941, Ion Moina bate recordul naţional la 300 m plat cu 36,3, apoi în toamnă pleacă la Bucureşti ca student la Institutul de Educaţie Fizică. Moina revine la „U” în 1944, când la campionatele naţionale de la Predeal, universitarii se clasează din nou pe locul I cu 94 de puncte, înaintea Stadiului Român şi Atletic Club Român. La acest concurs, Ion Moina câştigă în mod strălucit cursa de 100 şi 200 m. La fel, ştafeta de 4 ori 100 m, formată din Moina-Stoichiţescu-Zenide-Coracu, ocupă locul I cu timpul de 45,5”. Pentru a ilustra activitatea intensă de atletism şi rezultatele bune obţinute în timpul refugiului la Sibiu prezentăm mai jos rezultatele concursului inter-universitar din 24 iunie 1943, în care campionii universitari au primit premii şi diplome din partea profesorului Iuliu Haţieganu, rectorul universităţii. Iată rezultatele obţinute cu acest prilej: 100 m Angelescu R. 11,5”; 400 m Rusu T. 55”; Gogonea M. 1500 m 4’49”; Rusu Tiberiu 3000 m 11’30”; Stoichiţescu P. înălţime 178 cm; Stoichiţescu P. lungime 642 cm; Negruţiu T. greutate 13,40 m; Negruţiu T. disc 39,45 m; Berbecaru D. suliţă 51,18 m; Baciu C. prăjină 3,50 m.”[2]

Atleţii“U”-işti au stabilit în această perioadă de 5 ani câteva recorduri naţionale notabile, dintre care amintim: 10,5” pe 100 m, record stabilit de Ion Moina la 1 august 1942, la Predeal. Tot Ion Moina îmbunătăţeşte, într-un an, de 3 ori recordul naţional pe 200 m: 21,9”, la Bucureşti, în 8 august 1942, 21,8”, tot la Bucureşti, în 24 iulie 1943, 21,4” la Predeal, în 22 august 1943. Acest rezultat era considerat (până în 1962) drept una dintre cele mai mari performanţe româneşti din toate timpurile (cea mai bună fiind tot a lui Ion Moina, 21,3”, la Cluj, în 21 iunie 1948), alături de Ion Moina se remarcă şi Ion Zenide, care în 28 februarie 1943, la Predeal, reuşeşte un timp excelent de 21,5” pe 200 m.

La Campionatele Naţionale de atletism ale României din anul 1941, care au avut loc în zilele de 30 – 31 august la Bucureşti, Ion Moina a câştigat 2 titluri de campion naţional (100 m, 200 m), iar Pompiliu Stoichiţescu, titlul de campion la triplu salt (13,83 m).

În ediţia din 1942, tot la Bucureşti, Ion Moina a cucerit 3 titluri de campion (100 m, 200 m, pentatlon), iar la 23 – 24 iulie 1943, la Bucureşti, alte 5 titluri de campion naţional (100 m, 200 m, 400 m, lungime, pentatlon).

În anul 1944, Campionatele Naţionale de Atletism au avut loc la Predeal. Atleţii universitari clujeni s-au dovedit, din nou, cei mai buni din ţară, cucerind prin Ion Moina, titlurile naţionale la: 100 m, 200 m, lungime, triplu salt, Ion Zenide la 400 m şi ştacheta de 4 x 100 m, 4  x 400 m.

La 22 august 1944, Gazeta Sporturilor sublinia performanţele atletice ale lui Ion Moina, Pompiliu Stoichiţescu, Ion Zenide, Sever Coracu (3 locuri II), remarcând locul I obţinut de atleţii clujeni în clasamentul general, cu 94 de puncte, la 27 respectiv 37 de puncte diferenţă de ocupantele locurilor II şi III.

Alături de atleţii deja citaţi, trebuie amintiţi şi ceilalţi sportivi universitari clujeni clasaţi pe listele celor mai buni 10 performeri ai României pe anii 1941 – 1944: I.Bejenariu(100 m, 200 m, 400 m), L. Bădilă (aruncarea suliţei)[3].

Atletismul are străvechi tradiţii în Cluj, precum şi rezultate pe măsură. Cei mai îndreptăţiţi prezentatori ai activităţii atletice clujene ( Dr. Ion Arnăutu şi Prof. Dorin Almăşan) care, în anul 1968, în materialul “Din întunericul atletismului clujean” scriau: “După terminarea războiului, sportivii clujeni se întorc în oraşul lor, începând din nou să se pregătescă pentru concursuri. Este o epocă de puternic avânt colectiv, o perioadă de entuziasm şi de particapare a maselor în întreceri sportive.” “Cupa Tineretului Muncitor”,”Cupa Unităţii Tineretului” şi alte competiţii populare descoperă elemente talentate.

Se remarcă, în acestă perioadă: dr. Sergiu Macavei (săritura în înălţime), Tiberiu Negrutiu (disc şi greutate), Toth Elizabeta (80 de m garduri), Ileana Birlea (sprint şi garduri), Luiza Ernst (sprint şi lungime), surorile Medrea, sprinterul Toma şi alţii.

Imediat după aceşti ani, apare o generaţie de sprinteri şi demifondişti care vor concura cu succes în ţară şi peste hotare. Iată câţiva dintre ei : Ilarie Magdas, Mircea Pop, Aurel Palade-Ursu, Grigore Cojocaru, Virgil Grobei, Traian Sudrigeanu. Generaţia atletelor este la fel de valoroasa, reprezentată mai ales de sprintere, semifondiste şi săritoare: Alexandra Sicoe, Ema Conrad, Marilis Cutui, Nina Pasciuc, Leontina Holhos, Dora Copandeanu-Pop, etc.

Alte individuaităţi atletice de prestigiu, care se remarcă în deceniul al şaselea sunt: Gabriel Grigorescu, aruncător de greutate, campion al ţării în 1953 şi 1954, alt aruncător de greutăţi, şi el campion al ţării, Constantin Cretu, Traian Chitul, valoros săritor în lungime şi triplusalt, triplusaltistul Constantin Ene şi campionul mondial universitar la săritura în înălţime (Torino 1959),  Cornel Porumb.

Apropiindu-ne de generaţia contemporană, ne vom opri, la început, la soţii Ana Besuan şi Kurt Sokol, amintind că ea a fost campioană a Festivalului Internaţional al Tineretului, la 100 m. (1962, Helsinki) iar el, de mai multe ori, campion şi recordman al ţării la decatlon, precum şi campion balcanic.  Pomenind şi de fostele talentate junioare, Sanda Tanase şi Mariana Toader, ajungem aproape de anii noştri. Remarcăm în primul rând cuplul de decatlonişti Andrei Şepsi şi Vasile Bogdan, din a caror frumoasă rivalitate sportivă s-au născut rezultate de valoare. De asemenea, rezultate bune au obţinut demifondistul Florin Purghel, alergătorul de garduri Tiberiu Szatmary, săritoarea de înălţime Draga Comsa, alergătoarea de garduri Mariana Nedelcu, semifondistul Alex Moldovan, alergătorul de garduri Alexandru Imbroan, pentatlonista Anca Hoinărescu, aruncătoare de suliţă Eva Zorgo şi deosebit de valorosul saritor de lungime Vasile Sărucan. Vom incheia această enumerare cu Ileana Gergely-Silai, câştigătoarea unei medalii olimpice de argint la J.O. de la Mexico City (1968).

Nu putem, fireşte, în aceste succinte rânduri să amintim pe toţi atleţii clujeni. Suntem convinşi că au mai fost încă destui care prin rezultatele, prin comportarea lor îşi vor avea locul într-o viitoarea istorie a sportului clujean. Fie că au făcut parte din cluburi şcolare, universitare sau muncitoreşti, fie că au fost reprezentanţi ai cluburilor U, KAC,Vasas, Şoimii, Haggibor, U.E.C, C.S.M. sau S.S.E. ei au apărat culorile cluburilor lor şi  ale oraşului.

E cazul, credem, ca în încheiere să aducem cuvinte omagiale antrenorilor, profesorilor, conducătorilor, arbitrilor, tuturor animatorilor atletismului din oraşul nostru, care, alături de sportivi, au contribuit în bună măsura la dobândirea succeselor.Vom începe cu dr. Ioan Arnăutu, de care se leagă istoria atletismului clujean. Prin anii 1932-1938 fost sportiv de performanţă, atlet multilateral, el a devenit, apoi, antrenor şi  a crescut, cu pricepere şi migală, generaţii de atleţi pe care le-a trimis apoi să cucerească lauri pe pistele ţării şi ale Europei.

Enumerăm, în continuare, într-o aproximativă ordine cronologică, pe câţiva din cei care au contribuit la evoluţia atletismului din Cluj: Somodi Ştefan, Boldiş Vasile, Covaci Adalbert, Ioan Arnăut, Kiss Gheorghe, Hegedüs Alexandru, Nicolae Dragomir, Paşcalău Marian, Biro Gheorghe, Nagy Péter, Olteanu Dumitru, Traian Chitul, Mircea Dumitrescu, Leontina Holhoş, Silai Paul, Kilény Péter, fraţii Davidovici, Valentin  Moisescu, Traian Bocu, Mircea Alexei, Monea Gheorghe, Bogdan Vasile, Sarucan Laszlo, Raduly Karol, Macelaru Ioan, Theil Toma, Crisan Iosif, Nagy Stefan, Kanizsai Magda, Tatar Calin, etc.”        

           STATISTICI, CLASAMENTE

Participări la Jocurile Olimpice. 1952 – Helsinki: Alexandra Taifas, 200 m; Emma Konrad-Jenei, 100 m; 1960 – Roma: Cornel Porumb, săritura în înălţime, 2,03 m, locul XI; 1972 – Munchen: Eva Zorgo, aruncarea sulitei, locul XII; 1976 – Montreal: Eva Zörgö, aruncarea suliţei, locul VIII; 1980 Moscova: Eva Zörgö, aruncarea suliţei, locul VII.

Participări la Campionatele mondiale universitare. 1959 – Torino: Cornel Porumb, săritura în înălţime, locul I, 2,01; Eva Zörgö, aruncarea suliţei, 3 participări: 1975 – Roma, locul III; 1977 – Sofia, locul V; 1979 – Ciudad de Mexico, locul I. 1999 – Palma de Mallorca, Eva Miklos, locul 13.

Participări la campionatele europene.  1968 – Leipzig: Bogdan Vasile, decatlon, locul VI;1971 – Helsinki: Bogdan Vasile, decatlon, locul 14; 1974 – Roma: Bogdan Vasile, decatlon;1978 – Praga: Eva Zörgö, aruncarea suliţei, locul V; 1993 – San Sebastian: Szarucan Laszlo, locul VI; 1997 – Ljubljana: Eva Miklos, lungime locul IV şi 100 mg locul II; 1999 – Goteborg: Eva Miklos, 100 mg locul III şi lungime locul III.

Finala Cupei Europei. 1976 – PoianaBraşov, Vasile Bogdan, decatlon, locul VI;1979 – Torino, Eva Zörgö, aruncarea suliţei, locul I. 2001 – Gateshead, Eva Miklos, locul V; 2002 – Bremen, Eva Miklos, locul V.

Participări la Jocurile Balcanice. Ion Moina – 7 titluri la 100m, 200m, 400m, lungime, ştafete; Vasile Bogdan – 7 titluri de decatlon; Kurt Sokol – 4 titluri de decatlon; Cornel Porumb – 2 titluri la săritura în înălţime; Traian Sudrigean – 2 titluri la ştefata 4x400m. Câte un titlu: Pompiliu Stoichiţescu, săritura în lungime; Marilis Cuţui, cros; Eva Zörgö, aruncarea suliţei; Mircea Pop şi Ilarie Măgdaş, ştafetă 4x100m.

Clasament al deţinătorilor de titluri de campioni (individuale, ştafete, echipe). Ion Moina -20, Sarucan Vasile – 15,Zorilă Pop – 8, Kurt Sokol – 8, Bogdan Vasile – 8, Eva Miklos – 8, Pompiliu Stoichiţescu – 6, I. Bejenariu – 6, A. Palade–Ursu -6, Traian Sudrigean – 6, Ilarie Măgdaş – 6,  Cornel Porumb – 3, Alexandra Taifas-Sicoe – 27, Eva Zörgö-Raduly – 12, Marilis Cuţui – 9, Ileana Bârlea -8, Nina Pasciuc -8, Ilona Miklos 4, Dora Copândeanu 4.

Atletul Universtății Cluj Marius Dumitru a participat cu lotul României, format din 23 de sportivi, la cea de-a 60-a ediție a Campionatului Balcanic de Cros, care s-a desfășurat pe 5 noiembrie 2016 la Cuprija, Serbia și a adunat la start sportivi din 13 țări balcanice. La proba de 8 km, Marius Dumitru s-a clasat pe locul 14 la individual și a obținut medalia de bronz pe echipe alături de sportivii Andrei Bărbuț (CSU-CSM Timișoara), Daniel Cont (CSU-CSM Oradea) și Nicolae Coman (CSA Steaua București), după Turcia și Israel.